Cel mai înalt vârf montan al lumii, Everest, a fost escaladat pentru prima dată în urmă cu 70 de ani, iar comunitatea alpiniștilor sărbătorește pe 29 mai acest eveniment.
În 1953, neo-zeelandezul Edmund Hillary și șerpașul Tenzing Norgay au ajuns pe Chomolungma, termen tibetan care, în traducere, înseamnă "Mama universului". 8.849 de metri are Everestul, după ultimele măsurători, iar escaladarea acestuia reprezintă o adevărată provocare chiar și pentru cei mai experimentați și instruiți alpiniști.
Prima escaladare pe Everest a avut loc în 1953
Din 1953, atunci când a avut loc prima escaladare, pe Everest au ajuns mii de persoane, iar câteva sute și-au pierdut viața, din cauza condițiilor climatice extreme.
Însă marea problemă cu care se confruntă acum cercetătorii, alpiniștii și localnicii o reprezintă topirea extrem de accelerată a gheții.
"Efectele schimbărilor climatice lovesc nu doar peștii din Antactica, balenele sau pinguinii, ci au un impact direct și asupra munților Himalaya și a oamenilor de acolo. Temperatura în creștere din zona Himalaya este peste media anuală a acestei creșteri, iar zăpada și gheața se topesc repede, muntele devine negru, ghețarii se topesc și lacurile seacă", a spus Ang Tshering, conform AP.
Ang Tshering este un șerpaș care a făcut o mulțime de campanii, timp de mai mulți ani, pentru a încerca salvarea zonei Himalaya și a arealelor limitrofe de efectele încălzirii globale.
An de an, Ang Tshering conduce aceste campanii, în care organizează expediții de curățare, iar toți cei care urcă pe munte culeg gunoiul lăsat în urmă de alte persoane care au urcat anterior.
Experimentatul șerpaș a crescut chiar la poalele muntelui și a rememorat cu nostalgie momentele în care schia pe ghețarul Khumbu, din apropierea satului său. Însă acele vremuri sunt de mult apuse.
Încălzirea globală, principala preocupare a momentului
Phurba Tenjing, un alt șerpaș care face escaladări de la 17 ani, a ajuns deja la a 16-a urcare pe Everest. El dezvăluie că, din cauza încălzirii, care a dus la topirea zăpezii, cărarea pe care el obișnuia să o parcurgă în 5 sau 6 ore se poate parcurge acum în doar jumătate de oră.
Cercetările recente au scos la iveală faptul că ghețarii de pe Everest au pierdut în doar 30 de ani cantitatea de gheață pe care ar fi trebuit să o piardă în 2.000 de ani. Iar ghețarul South Col, aflat la o altitudine de 7.900 de metri, a pierdut mai mult de 54 de metri din grosime în ultimii 25 de ani.
O echipă de 10 cercetători a instalat două stații meteo de monitorizare și a extras probe de gheață după foraje făcute la o adâncime de 10 metri, iar ceea ce au descoperit este îngrijorător. Ghețarul s-a subțiat de 80 de ori mai repede decât timpul de care a avut nevoie gheața pentru a se forma, potrivit studiului din 2022. Astfel, s-a constat că ghețarii pierd din masa lor într-un ritm istoric, fără precedent, conform lui Duncan Quincey, un specialist în ghețari, de la Universitatea din Leeds.
Conform cercetărilor, se așteaptă ca atât perioadele de secetă, cât și inundațiile să fie mai frecvente și de o mai mare amploare. Iar oamenii care locuiesc la poalele munților, pe versantul sudic, depind de râurile care își au obârșia în acei munți, pentru că apa e folosită la agricultură sau ca apă potabilă. Iar mai dramatic este faptul că există un mare grad de impredictibilitate.
În acest an, la aniversarea a 70 de ani de la prima escladare a Everestului, în capitala Nepalului, Kathmandu, va avea loc o ceremonie și o paradă în onoarea alpiniștilor veterani și a ghizilor șerpași.
