2025 va fi un an în care costul vieții va crește semnficativ, chiar dacă prognozele indică o inflație în scădere. Adică o creștere mai lentă a prețurilor. Efectul de domino al măsurilor fiscal-bugetare și împrumuturile scumpe ale Guvernului pot duce la o creștere a dobânzilor. Mai mult, analiștii se așteaptă și la o posibilă trecere a euro peste pragul psihologic de cinci lei. Practic, crește presiunea pe puterea de cumpărare, pentru că oamenii vor avea mai puțini bani.
2025 va fi un an al supraviețuirii financiare pentru mulți români. Mai ales că vorbim despre înghețarea salariilor bugetarilor și a pensiilor, dar și de taxe mai mari, care se traduc și printr-o inflație în creștere, cel puțin în prima parte a anului. Analiștii financiari spun că trebuie să ne pregătim pentru austeritate anul acesta. Iar acest lucru se vede și în obiceiurile de consum.
Adrian Negrescu, analist economic: „Românii s-a obișnuit cu curbele astea de sacrificiu, s-au obișnuit să trăiască în sărăcie, iar din această perspectivă, mulți dintre ei se vor întoarce la obiceiurile de consum din anii 90. Deja, în magazine, printre cele mai vândute produse se află margarina, parizerul, cartofi și pâinea. Lucrurile cu care în anii 90 ne asigurăm o alimentație, între ghilimele, rațională.”
Creșterea costului vieții și presiunea asupra consumatorilor
Iar pentru cei care au economii, sfatul experților este să investească în titluri de stat scutite de impozit sau să-și convertească leii în euro, pentru a se proteja de inflație și de creșterea cursului de schimb. Prin comparație, băncile oferă dobânzi de 5-6% pe an la depozite, iar statul percepe un impozit de 10% pe câștigul din dobânzi, la expirarea perioadei de economisire. Chiar și decizia BNR de a menține la 6,5% nivelul dobânzii de referință vorbește despre o prudență privind creditarea.
Dan Schwartz, expert în fiscalitate: „Iar pentru cei care au economii, sfatul experților este să investească în titluri de stat scutite de impozit sau să-și convertească leii în euro, pentru a se proteja de inflație și de creșterea cursului de schimb. Prin comparație, băncile oferă dobânzi de 5-6% pe an la depozite, iar statul percepe un impozit de 10% pe câștigul din dobânzi, la expirarea perioadei de economisire. Chiar și decizia BNR de a menține la 6,5% nivelul dobânzii de referință vorbește despre o prudență privind creditarea.”
Impactul asupra creditelor ipotecare
Lichiditatea din piața bancară influențează indicatorii în funcție de care se calculează dobânzile la credite. Iar luna noiembrie a anului trecut a marcat o creștere a indicelui ROBOR pe fondul scăderii lichidității.
Irina Chițu, consultant financiar: „În momentul acesta, de exemplu, pe piața interbancară vedem indicele robor că a început din nou să să crească imediat. La începutul anului a ajuns la 5,92% IRCC-ul a scăzut, este la 5,66%. Deci IRCC-ul știm cât va fi roborul, în schimb dacă sunt lucruri negative în economie sau dacă lichiditatea în bănci nu mai este la fel de mare, pentru că în continuare avem lichiditate în mare în bănci sunt bani în bănci.”
Dacă urmărim evoluția unui credit ipotecar, calculat în funție de ROBOR la trei luni, accesat în 2019, observăm că rata lunară a crescut cu aproximativ 500 de lei până în prezent, un avans de 30%. Evident, au fost și fluctuații. În 2021, ratele erau mai mici față de cele de la începutul împrumutului. Însă situația de acum este mult mai complicată. Prima de risc a României a crescut mult în ultimele luni. Investitorii au reevaluat perspectivele financiare ale României și evoluția inflației. În aceste condiții, România a ajuns să se împrumute de la populație cu dobânzi de 7,8% pe an, prin intermediul titlurilor de stat. Ceea ce înseamnă mult peste nivelul dobânzilor pentru creditele populației. Băncile au acordat împrumuturi cu dobândă fixă de 5%, care nu acoperă nici costul de finanțare. În aceste condiții, este posibil să asistăm la o creștere a dobânzilor pe piața bancară, avertizează specialiștii.
