Războiul din Ucraina a schimbat lumea în care trăim. Flancul estic al NATO a fost întărit constant, în vreme ce de la Kremlin a plouat cu amenințări nucleare.
De teama Rusiei, două state, Suedia și Finlanda, au aderat rapid la NATO. Dar acum a intrat în scenă Donald Trump, care a spus, înainte de alegerile din Statele Unite, că va opri războiul din Ucraina în doar 24 de ore, fără să explice însă și cum.
Donald Trump vrea să pună capăt războiului din Ucraina
Donald Trump, care a criticat în nenumărate rânduri sprijinul american pentru Kiev, își propune să pună capăt războiului din Ucraina.
Donald Trump, președintele ales al SUA: Nu am de gând să încep un război, am de gând să opresc războaiele.
În timp ce situația pe frontul din Ucraina se înrăutățește, coaliția de guvernare din Germania s-a destrămat. Berlinul a anunțat alegeri anticipate pentru anul viitor. Temă de campanie: rachetele Taurus, pe care actualul cancelar a refuzat în repetate rânduri să le dea Ucrainei.
Coaliția de guvernare din Germania s-a destrămat
Olaf Scholz, cancelarul Germaniei: Aceasta este o armă cu rază lungă de acțiune. Având în vedere importanța de a nu pierde controlul asupra țintelor, această armă nu ar putea fi folosită fără desfășurarea soldaților germani. Resping acest lucru.
Liderul opoziției germane, Friedrich Merz, ia însă în calcul un ultimatum pentru Putin: el se gândește să le ceară rușilor să oprească bombardamentele și, dacă acest lucru nu se întâmplă în 24 de ore, să dea rachete Taurus Ucrainei.
Europa s-a miliatarizat
Pe fondul războiului din Ucraina, Europa s-a miliatarizat. Finlanda, țară cu graniță comună cu Rusia, și Suedia au renunțat la statutul lor de neutralitate și au intrat în NATO. Statele Unite au inaugurat recent o nouă bază de apărare antiaeriană în nordul Poloniei, parte a scutului american anti-rachetă, din care face parte și baza de la Deveselu, distrugătoare ale marinei militare americane aflate în portul spaniol Rota şi un sistem radar de avertizare timpurie situat în oraşul turc Kurecik.
De la Kiev, strigătul pentru mai mult ajutor militar se aude neîntrerupt. Iar Volodimir Zelenski trage semnale de alarmă cu privire la implicarea Phenianului în război.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: 11.000 de soldați nord-coreeni sau soldați ai armatei nord-coreene sunt prezenți astăzi pe teritoriul Federației Ruse, în zonele limitrofe Ucrainei, în părțile de nord ale țării noastre, și anume în regiunea Kursk. 11.000. Soldați din aceste trupe au luat deja parte la lupte împotriva militarilor ucraineni. Există pierderi, acesta este un fapt.
Putin dă vina pe Occident
Vladimir Putin, președintele Rusiei: (Statele occidentale) ne îmbrățișează atât de frumos și ne bat pe umăr, dar în practică fac contrariul. Și continuă să avanseze, să avanseze și să avanseze. Acest lucru se vede cel mai clar în contextul extinderii NATO spre est. Au promis că nu o vor face, dar continuă să o facă, și să o facă.
La rândul ei, Rusia caută soluții pentru contracararea efectelor sancțiunilor occidentale. Grupul BRICS, fondat de Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud, a fost extins, iar Moscova și Teheranul și-au conectat rețelele de plăți. Cât despre China, ea este acuzată de oficiali ucraineni și americani că furnizează armament Rusiei, deși oficial Beijing-ul pledează pentru pace.
