Toate datele arătau că zona euro se îndrepta către o recesiune profundă, pusă pe seama războiului Rusiei în Ucraina, a unei crize energetice devastatoare și a inflației în creștere.
Prognoza fatidică, făcută de îndată ce tancurile rusești au trecut ilegal granița cu Ucraina, la sfârșitul lunii februarie 2022, a ajuns pe prima pagină a ziarelor pe continent și a dezlănțuit un sentiment de profund pesimism în rândul consumatorilor și investitorilor, care s-au resemnat treptat cu a treia contracție economică în mai puțin de trei ani.
Dar apoi, pe măsură ce anul a trecut, ceva s-a schimbat și un strop de optimism și-a găsit drum prin întuneric.
„Veștile au devenit mult mai pozitive în ultimele săptămâni. Nu este un an strălucitor, dar este mult mai bun decât ne-am temut”, a spus șefa Băncii Centrale Europene Christine Lagarde în timp ce participa săptămâna trecută la Forumul Economic Mondial de la Davos.
„La limita recesiunii”
Schimbarea bruscă a dispoziției din bloc este atribuită unei serii de evoluții pozitive care s-au materializat la începutul anului. Principalul dintre ele: o scădere constantă a prețurilor la gaze.
Prețurile la Transfer Title Facility (TTF), principalul centru comercial al gazelor din Europa, au scăzut sub 70 de euro pe megawat-oră, niveluri nemaivăzute de când președintele rus Vladimir putin a decis să lanseze invazia Ucrainei.
Un început de an neobișnuit de cald, împreună cu stocarea subterană puternică pentru a satisface cererea suplimentară și sosiri constante de gaz natural lichefiat (GNL) pe țărmurile europene, par să fi injectat un grad de certitudine în piața explozivă de până acum.
Efortul uriaș nu a fost cu siguranță ieftin: Bruegel estimează că, din septembrie 2021, țările europene au alocat peste 705 de miliarde de euro pentru a proteja cetățenii vulnerabili și firmele care se luptă de cel mai crud impact al crizei energetice.
Cu toate acestea, zona euro va scăpa „probabil” de două trimestre consecutive de contracție economică – definiția clasică a unei recesiuni – și va intra în schimb într-o perioadă de creștere moderată, a spus Vanden Houte.
O revizuire ascendentă similară a fost făcută recent de Goldman Sachs, care și-a deschis raportul din ianuarie cu întrebarea „Va intra economia zonei euro în recesiune” și a răspuns clar: „Nu, ne-am îmbunătățit previziunile și nu ne mai așteptăm la o recesiune tehnică”.
Ca urmare, banca de investiții prezice acum rate de expansiune de 0,1% atât pentru primul, cât și pentru al doilea trimestru din 2023, în creștere de la -0,4% și, respectiv, -0,1%, în prognoza anterioară, pentru a conduce la o cifră de 0,6% de către sfarsitul anului.
Inflația din zona euro a scăzut
Ultimele cifre publicate de Eurostat par să indice că a făcut-o într-adevăr: inflația din zona euro a scăzut de la un maxim fără precedent de 10,6% în octombrie la 9,2% în decembrie.
Revenirea la un raport cu o singură cifră i-a luat pe mulți prin surprindere și a alimentat și mai mult valul de optimism, chiar dacă inflația de bază, care exclude prețurile volatile la energie și alimente, rămâne încăpățânat ridicată .
Semnele mai încurajatoare au continuat să apară: datele fulger publicate luna aceasta de Comisia Europeană au arătat că încrederea consumatorilor din zona euro a început să se întoarcă de la un minim istoric de -28,7% la sfârșitul verii, când prețurile gazelor la TTF au rupt toate.
Încrederea consumatorilor este acum la -20,9%, o cifră abisală încă, dar cea mai bine văzută din februarie.
„Recuperarea sentimentului consumatorilor din ultimele luni indică o nivelare a scăderii vânzărilor cu amănuntul”, a declarat Ken Wattret, vicepreședinte analiză și informații la S&P Global Market Intelligence, într-un e-mail către Euronews.
