Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a cerut liderilor G7 mai mult ajutor pentru țara sa, adresându-se prin legătură video la summitul din Bavaria. El a cerut sisteme de apărare antiaeriană, mai multe sancțiuni împotriva Rusiei și garanții de securitate. De asemenea, el a cerut ajutor pentru exportul de cereale din Ucraina și ajutor pentru reconstrucție, a adăugat oficialul, vorbind sub protecția anonimatului, conform Euronews.com.
Sprijin pentru Ucraina
Discursul său vine în contextul în care liderii celor mai mari puteri economice ale lumii ar fi gata să se angajeze să sprijine Ucraina pe termen lung. Se pare că ar urma să se ajungă la un acord pentru a urmări un plafon al prețului la petrolul rusesc, pentru a crește tarifele la bunurile rusești și pentru a impune noi sancțiuni pentru sute de oficiali și entități care susțin războiul.
Se așteaptă ca președintele american Joe Biden să anunțe că Washingtonul furnizează Ucrainei un sistem avansat de rachete sol-aer, precum și sprijin suplimentar de artilerie. Apelul liderului ucrainean vine a doua zi după loviturile rusești asupra Kievului și a altor zone din Ucraina, denunțate de Biden ca acte de „barbarie”.
„Liderii G7 (...) au suficient potențial comun pentru a opri agresiunea rusă. Dar acest lucru va fi posibil doar atunci când vom obține tot ceea ce cerem și în termenul necesar: arme, și sprijin financiar, și sancțiuni împotriva Rusiei,” a declarat Zelenski într-un mesaj video adresat duminică seara națiunii sale.
Atacurile aeriene rusești din weekend au fost interpretate de oficialii ucraineni și occidentali ca un mesaj de sfidare adresat G7 și NATO, înaintea unui summit al alianței militare care începe marți la Madrid.
Embargo asupra aurului rusesc
În prima zi a discuțiilor lor de duminică, cele șapte țări (Germania, Franța, Statele Unite, Canada, Japonia, Italia și Marea Britanie) au anunțat că extind sancțiunile împotriva Moscovei prin declararea unui embargo asupra aurului nou extras din Rusia. Această măsură îi va lovi „direct pe oligarhii ruși și va ataca inima mașinăriei de război a lui Putin”, a declarat premierul britanic Boris Johnson, în timp ce Occidentul a adoptat deja mai multe salve de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pentru cancelarul german Olaf Scholz, gazda summitului de la Elmau, bombardamentul a fost un alt memento că „a fost corect să fim uniți și să susținem Ucraina”. Scholz a declarat săptămâna trecută că dorește să discute schițele unui „Plan Marshall” pentru Ucraina, făcând referire la planul sponsorizat de SUA care a ajutat la relansarea economiilor europene după cel de-al Doilea Război Mondial. El a adăugat că „reconstrucția Ucrainei va fi o sarcină pentru generații”.
Au existat mai multe apeluri în rândul liderilor G7 pentru unitate împotriva Rusiei. Joe Biden a declarat că președintele rus Vladimir Putin „s-a bazat, de la început, pe faptul că, într-un fel, NATO și G7 se vor diviza, dar nu am făcut-o și nu o vom face”. Boris Johnson, între timp, i-a avertizat pe lideri să nu cedeze în fața „oboselii”.
Între timp, președintele turc Recep Tayyip Erdogan se va întâlni marți, la Madrid, cu liderii din Finlanda și Suedia pentru a discuta despre cererile de aderare la NATO ale celor două țări, care au fost blocate de Ankara, potrivit Helsinski.
Această primă întâlnire la nivel înalt cu președintele finlandez Sauli Niinistö și premierul suedez Magdalena Andersson va avea loc în prezența secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a precizat președinția finlandeză pe Twitter.
Rusia intensifică atacurile în weekend
Pentru prima dată în ultimele săptămâni, capitala ucraineană a fost lovită duminică dimineața de rachete rusești, în timp ce luptele violente au continuat în estul țării, în conflictul ucigaș aflat acum în a cincea lună.
„Un bărbat a fost ucis, avea doar 37 de ani. Există răniți, inclusiv o fetiță pe nume Genya, are șapte ani și este fiica celui decedat (...) Mama ei a fost de asemenea rănită. Ea este cetățean rus. Nimic nu a amenințat-o în statul nostru, era în siguranță până când Rusia a decis că totul în Ucraina îi este ostil”, a declarat Zelenski în discursul său de duminică seara.
Ulterior, un oficial local a raportat un al doilea deces la Kiev, declarând pentru agenția de presă Unian că un lucrător feroviar a fost ucis și alți câțiva răniți în atacurile care au avut loc în timp ce făceau service la infrastructura feroviară.
Zelenski a declarat că o parte din cele aproximativ 14 rachete rusești lansate spre capitală au fost interceptate, afirmând că toți cei implicați vor fi trași la răspundere.
În estul regiunii Donbas au avut loc raiduri aeriene intense asupra orașului Lysychansk, după ce un șef militar ucrainean a declarat că orașul vecin Sievierodonetsk a fost „ocupat în totalitate” de forțele rusești sâmbătă.
Amenințarea unei crize alimentare globale
Summitul de trei zile al G7 este dedicat în mare parte războiului din Ucraina și consecințelor acestuia. Printre cele mai urgente se numără criza alimentară care amenință o parte a planetei, în condițiile în care mii de tone de cereale zac latente în silozurile ucrainene din cauza blocadei sau a ocupării porturilor de la Marea Neagră de către ruși.
Boris Johnson va cere „acțiuni urgente” pentru a relansa exporturile vitale de cereale ale Ucrainei, într-un moment în care țările mai sărace sunt în pragul colapsului, a anunțat Downing Street.
Amenințarea gravă la care sunt supuse multe țări emergente se va afla, de asemenea, în centrul discuțiilor de luni dintre șefii de stat și de guvern și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum și liderii celor cinci țări invitate în Bavaria în acest an (India, Argentina, Senegal, Indonezia și Africa de Sud).
India, Senegal și Africa de Sud s-au abținut de la votul asupra unei rezoluții ONU care condamnă invazia Rusiei în Ucraina. De asemenea, liderul indonezian și președintele G20, Joko Widodo, urmează să viziteze în curând Ucraina și Rusia pentru a discuta despre consecințele economice și umanitare ale invaziei rusești.
Economiile emergente sunt deosebit de expuse la riscul de penurie alimentară și la criza climatică, o altă urgență pe care cei șapte lideri ar trebui să o abordeze împreună cu invitații lor. Pe fondul lipsei de gaze rusești, ONG-urile de mediu se tem că G7 va da înapoi în ceea ce privește angajamentele sale de a pune capăt finanțării internaționale a combustibililor fosili.
