Cu trei luni înainte ca sabotorii să bombardeze conducta de gaze naturale Nord Stream, administrația Biden a aflat de la un aliat apropiat că armata ucraineană plănuise un atac secret asupra rețelei, folosind o mică echipă de scafandri care raporta direct comandantului suprem al forțelor armate ucrainene.
Detaliile despre acest plan, au fost colectate de un serviciu de informații european și împărtășite cu CIA în iunie 2022. Ele oferă unele dintre cele mai specifice dovezi de până acum care leagă guvernul Ucrainei de atacul din Marea Baltică, pe care oficialii americani și occidentali l-au numit un act de sabotaj periculos asupra infrastructurii energetice a Europei.
Raportul a fost distribuit pe platforma Discord, fiind obținut ulterior de publicația Washington Post. Totodată, acest raport s-a bazat pe informații obținute de la o persoană din Ucraina. Informațiile nu au putut fi imediat coroborate, dar CIA a împărtășit raportul cu Germania și alte țări europene în iunie anul trecut, potrivit mai multor oficiali familiarizați cu această chestiune, care au vorbit sub protecția anonimatului.
Detaliile extrem de specifice, care includ numărul de agenți și metodele de atac, arată că, timp de aproape un an, aliații occidentali puteau suspecta Kievul de sabotaj.
Oficiali din mai multe țări au confirmat că informațiile postate pe Discord sunt în conformitate cu ceea ce CIA știa deja de la respectivul serviciu de informații. The Post a fost de acord să nu divulge numele țării europene, precum și unele aspecte ale planului, la cererea oficialilor guvernamentali, care au declarat că expunerea acestor informații ar amenința sursele și operațiunile.
Oficialii ucraineni, care au negat anterior implicarea țării în atacul de la Nord Stream, nu au dorit să ofere comentarii. CIA a refuzat, de asemenea, să comenteze.
Șase persoane ar fi fost implicate în actul de sabotaj
La 26 septembrie, trei explozii subacvatice au provocat scurgeri masive pe conductele Nord Stream 1 și 2, lăsând intactă doar una dintre cele patru legături de gaz din rețea. Unii oficiali ai administrației Biden au sugerat inițial că Rusia este de vină pentru ceea ce președintele Biden a numit "un act deliberat de sabotaj", promițând că Statele Unite vor colabora cu aliații lor "pentru a afla exact ce s-a întâmplat". Odată cu apropierea iernii, se părea că Kremlinul ar fi avut intenția de a restricționa fluxul de energie către Europa printr-un un act de "șantaj", menit să intimideze țările europene pentru a le determina să își retragă sprijinul financiar și militar pentru Ucraina și să se abțină de la noi sancțiuni.
Oficialii administrației Biden recunosc acum, în privat, că nu există dovezi care să indice în mod concludent implicarea Moscovei. Dar, în mod public, aceștia au refuzat să spună cine ar putea fi responsabil. Oficialii europeni din mai multe țări au sugerat că Ucraina se află în spatele atacului, dar au evitat să spună public acest lucru de teamă că învinovățirea Kievului ar putea fractura alianța împotriva Rusiei.
Serviciile de informații europene au precizat că potențialii atacatori nu au acționat izolat. Toți cei implicați au raportat direct generalului Valeri Zalujnîi. În timp ce Gazprom, conglomeratul rusesc de gaze naturale deținut de stat, deține 51% din Nord Stream, companiile energetice occidentale, inclusiv din Germania, Franța și Olanda, sunt parteneri și au investit miliarde de dolari în conducte. Ucraina s-a plâns de mult timp că Nord Stream ar permite Rusiei să ocolească conductele ucrainene, privând Kievul de venituri uriașe din tranzit.
Rezumatul serviciilor de informații spune că operațiunea militară ucraineană a fost "suspendată", din motive care rămân neclare. Potrivit raportului, ucrainenii plănuiau să atace gazoductul în urma unui exercițiu naval aliat major, cunoscut sub numele de BALTOPS, care s-a desfășurat între 5 și 17 iunie 2022.
Anchetatorii germani cred în prezent că șase persoane care au folosit pașapoarte false au închiriat un iaht cu vele în septembrie, s-au îmbarcat din Germania și au plasat explozibili care au secționat conductele, potrivit unor oficiali familiarizați cu această anchetă. Aceștia cred că agenții erau scafandri calificați, având în vedere că explozibilii au fost plasați la o adâncime de aproximativ 73 de metri. Anchetatorii suspectează, de asemenea, că cel puțin o persoană care servește în armata ucraineană a fost implicată în operațiunea de sabotaj.
