Miniștrii Afacerilor Externe, care urmează să se reunească luni la Bruxelles, vor discuta propunerile lui Josep Borrell, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe, de a emite sancțiuni împotriva coloniștilor extremiști din Cisiordania, inclusiv posibile interdicții de viză, relatează Euronews.com.
Va emite UE sancțiuni?
UE a condamnat în repetate rânduri atacurile coloniștilor israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, dar s-a ferit să emită sancțiuni. Cu toate acestea, o nouă repriză de violență din partea acestor coloniști în Cisiordania, în urma atacurilor din 7 octombrie, comandate de Hamas, în care 1.200 de israelieni au fost uciși și alți 200 au fost luați ostatici, a adus subiectul în prim-plan.
"Nota de orientare" emisă de serviciul lui Borrell, Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), și consultată de Euronews, invită statele membre să "exploreze reacțiile UE la violențele coloniștilor din Cisiordania".
"Acestea pot include interdicții de viză împotriva extremiștilor care atacă civili și utilizarea regimului de sancțiuni al UE în domeniul drepturilor omului", adaugă nota.
În prezent, cetățenii israelieni pot intra în spațiul Schengen - care cuprinde 27 de țări din UE și din afara UE - fără viză pentru maximum 90 de zile într-o perioadă de 180 de zile.
Nota îndeamnă, de asemenea, UE să "impună punerea în aplicare continuă, deplină și eficientă a legislației UE existente și a acordurilor bilaterale aplicabile produselor din colonii".
În urma unei decizii din 2015, produsele israeliene fabricate de coloniștii din Cisiordania trebuie să fie etichetate în mod clar ca atare și să facă obiectul unor regimuri vamale mai puțin preferențiale. Însă această decizie este considerată pe scară largă ca fiind prost pusă în aplicare.
Mai multe state susțin sancțiunile
Un diplomat de rang înalt al UE a declarat vineri că planul a fost prezentat țărilor membre "în cadrul păstrării posibilității unui stat palestinian", având în vedere că coloniștii extremiști se opun cu înverșunare așa-numitei soluții cu două state, pe care blocul comunitar o consideră esențială pentru o rezolvare pașnică a conflictului.
"Am împărtășit ideea noastră cu statele membre că, pentru a păstra integritatea Cisiordaniei, trebuie să abordăm problema violenței", a declarat diplomatul de rang înalt,
"Am văzut că armata israeliană nu a luat măsurile care se impun împotriva acestor acte ilegale", a adăugat el. În ultimele săptămâni, blocul a ripostat la propunerile unor personalități din cadrul cabinetului lui Netanyahu de a continua finanțarea comunităților de coloniști
SUA au anunțat deja că vor refuza vizele coloniștilor israelieni responsabili de subminarea păcii și securității. Premierul belgian Alexander De Croo a declarat, de asemenea, săptămâna aceasta, că țara sa "va colabora cu SUA" și că "coloniștilor extremiști din Cisiordania li se va interzice intrarea în Belgia".
Nota solicită, de asemenea, sancțiuni mai dure împotriva Hamas, pe care UE o consideră o organizație teroristă, prin înăsprirea și mai mult a șurubului în ceea ce privește conducerea și finanțarea acesteia. Potrivit acesteia, statele membre ar trebui "să ia în considerare posibilitatea unui regim de sancțiuni de sine stătător".
"Hamas este o organizație cu o capacitate destul de puternică de a acționa. Aceasta are nevoie de finanțare, în special pentru armele sale. Așadar, este evident că a fi doar o organizație teroristă nu poate fi, aparent, un motiv suficient pentru a-i descuraja pe unii oameni să finanțeze Hamas", a declarat diplomatul european de rang înalt.
"Așa că trebuie să ne concentrăm mai mult asupra acestui aspect, asupra aspectelor tehnice, asupra modului în care este finanțat", a adăugat el, subliniind că, deși operațiunile de finanțare ale Hamas sunt foarte diferite, succesul înregistrat în trecut de blocul comunitar în suprimarea instrumentelor de finanțare ale Daesh constituie un precedent pozitiv.
Extinderea de sancțiuni împotriva Iranului
O a doua opțiune, a declarat vineri un alt diplomat UE, ar fi extinderea "regimului (de sancțiuni) împotriva Iranului pentru a permite un alt tip de desemnare".
Regimul Iranului, a explicat sursa, "se referă la măsurile restrictive luate în cadrul sprijinului acordat de Iran agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, dar al cărui domeniu de aplicare ar putea fi de fapt extins prin includerea noțiunii de sprijin, sau de participare din partea Iranului la destabilizarea regională".
Guvernul american estimează că Teheranul finanțează Hamas cu aproximativ 100 de milioane de dolari pe an. Se crede că țări precum Qatar și Turcia finanțează, de asemenea, Hamas în mod indirect.
Sancțiunile UE trebuie să fie aprobate în unanimitate de cele 27 de state membre și, în timp ce noile sancțiuni împotriva Hamas ar putea fi probabil lansate înainte de sfârșitul anului, măsurile restrictive împotriva coloniștilor israelieni violenți ar trebui să se dovedească mult mai dificil de pus la punct.
Discuțiile de luni de la Bruxelles vor avea loc la doar trei zile după ce doi militanți Hamas - Mohammed Deif și Marwan Issa, considerați autorii atacului din 7 octombrie și printre cei mai căutați oameni de către Israel - au fost adăugați pe lista de teroriști a UE.
Fondurile și activele acestor persoane aflate în UE vor fi înghețate, iar operatorilor cu sediul în UE li se va interzice să le pună la dispoziție resurse economice.
