Uniunea Europeană a convenit miercuri să impună o nouă rundă de sancțiuni împotriva Rusiei, în contextul în care Donald Trump a insistat pentru negocieri privind soarta Ucrainei, ceea ce a pus la îndoială viabilitatea pe termen lung a restricțiilor dure, potrivit Euronews.com.
Secretarul de stat al lui Trump, Marco Rubio, a sugerat că Europa va fi chemată în cele din urmă la masa negocierilor pentru a discuta despre reducerea sancțiunilor pentru Kremlin.
„Există și alte părți care au dat sancțiuni, Uniunea Europeană va trebui să se așeze la masă la un moment dat, deoarece și ei au sancțiuni care au fost impuse”, a declarat Rubio marți, după întâlnirea cu omologul său rus în Arabia Saudită.
Rubio a subliniat că vor trebui făcute concesii din „toate părțile”. Când a fost întrebat despre excluderea Europei din proces, el a răspuns: „Nimeni nu este marginalizat”.
Cu toate acestea, blocul dorește să își mențină politica punitivă - cel puțin pentru moment.
Înțelegerea de miercuri dintre ambasadori a fost programată în mod deliberat pentru a ajunge în perioada premergătoare celei de-a treia aniversări a invaziei, pe care Colegiul comisarilor urmează să o marcheze printr-o vizită comună la Kiev. Acesta reprezintă cel de-al 16-lea pachet de restricții din februarie 2022.
Cu ce interdicții vin noile sancțiuni
Noile sancțiuni introduc o interdicție asupra importurilor de aluminiu primar rusesc, o idee care a fost discutată în trecut, dar care nu a fost niciodată aprobată din cauza reticenței unor state membre îngrijorate de impactul său economic.
Aluminiul brut rusesc reprezintă aproximativ 6% din importurile de aluminiu ale UE, o cotă care a scăzut în ultimii ani pe măsură ce producătorii europeni s-au îndepărtat de furnizorii ruși.
UE interzisese deja anumite produse din aluminiu provenite din Rusia, cum ar fi sârmele, tuburile și țevile, deși acestea reprezentau doar o mică parte din achiziții. Acum, interdicția este extinsă pentru a acoperi aluminiul primar, care este vândut sub formă de lingouri, plăci și bile și care reprezintă cea mai mare parte din valoarea importurilor.
Pe lângă metalul brut, cel mai recent pachet de sancțiuni extinde lista neagră împotriva petrolierelor care aparțin „flotei fantomă” a Rusiei, pe care Kremlinul a folosit-o pentru a eluda restricțiile occidentale privind comerțul cu petrol și pentru a menține o sursă de venituri care este esențială pentru finanțarea războiului împotriva Ucrainei.
Flota este formată din nave vechi, neasigurate, care sunt suspectate de practici înșelătoare, inclusiv transmiterea de date falsificate, oprirea transportoarelor pentru a deveni invizibile și efectuarea de transferuri multiple de la navă la navă pentru a ascunde originea butoaielor lor de petrol.
Starea acestor nave este atât de proastă încât Bruxelles-ul se teme că acestea ar putea deversa petrol și provoca o catastrofă ecologică în apropierea teritoriului blocului.
Presiunea politică a atins cote maxime în urma mai multor incidente din Marea Baltică în care „flota din umbră” a fost acuzată de sabotaj împotriva cablurilor submarine.
„Flota din umbră” este estimată la aproximativ 600 de nave, dar nu există un număr oficial din cauza secretului de informații al Kremlinului.
China și India sunt astăzi principalii cumpărători de petrol rusesc, care este adesea rafinat pe teritoriul lor și revândut pe piața UE sub o altă etichetă.
Potrivit diplomaților, noua serie de sancțiuni ale UE include pe lista neagră 73 de nave suspectate că fac parte din „flota fantomă”. Această adăugare ridică numărul total la 153 de nave.
Tuturor acestora li se refuză accesul la porturile și serviciile UE.
Textul juridic al blocului a fost revizuit pentru a permite includerea pe lista neagră a proprietarilor și operatorilor navelor din „flota fantomă”, inclusiv a căpitanilor.
În plus, noile sancțiuni exclud 13 bănci rusești din sistemul electronic SWIFT și suspendă licențele de radiodifuziune a opt instituții media rusești.
Adoptarea oficială este așteptată luni, când miniștrii afacerilor externe se vor reuni la Bruxelles.
