România va avea un rol extrem de important în procesul de reconstrucție a Ucrainei după încheierea războiului deoarece, a avut o contribuție excepțional de importantă la ajutorarea statului ucrainean și este un pilon fundamental pe Flancul Estic al NATO, a declarat Bogdan Aurescu, fost ministru de Externe, la Euronews România. În prezent judecător al Curții Internaționale de Justiție a ONU, Aurescu a avertizat că „o pace proastă înseamnă mai puțină securitate pentru Ucraina și mai puțină securitate pentru Europa”, amintind că acordul de la Minsk „a fost un aranjament destul de slab din moment ce ulterior în 2022 războiul a reizbucnit”.
În jurnalul „Bună seara, România” de la Euronews România, Bogdan Aurescu a vorbit despre participarea României, prin președintele interimar Ilie Bolojan, deoarece „suntem într-o situație foarte complicată la nivel internațional”.
Bogdan Aurescu, după ce România nu a participat la prima reuniune de la Paris: „Primul meu gând a fost: iată ce ironie!”
„Este foarte bine că participăm la această reuniune care are loc mâine. Sigur că ar fi fost foarte bine să participăm la reuniunea de luni. Cred că acolo era locul nostru, în acel grup de state. Prima oară când am văzut anunțul despre reuniunea de luni, înainte să văd și cine participă la această reuniune, primul meu gând a fost: iată ce ironie!
Câteva state membre UE împreună cu Marea Britanie, nemulțumite de faptul că nu au fost invitate să participe la reuniunea de la Riad dintre SUA și Rusia, se întâlnesc într-un format în care exclud alte state membre care ar putea să participe și, de asemenea, nu am văzut să participe Ucraina însăși, care este de fapt subiectul principal al discuțiilor din toate reuniunile care au loc în momentul ăsta”, a declarat fostul ministru de Externe.
Aurescu, despre reuniunea de la Paris: A fost un format mai puțin inspirat. A creat o stare de criză
„Cred că această reuniune de la Paris care a avut loc luni a fost un format mai puțin inspirat, din mai multe puncte de vedere. În primul rând, a creat o stare de criză, de panică, de urgență.
Sigur că suntem într-o situație foarte complicată la nivel internațional și iată că sunt foarte multe evoluții, dar noi știam deja. Trebuia să știm care este atitudinea președintelui Trump încă din primul mandat față de UE.
Trump nu a tratat niciodată UE ca o instituție, ci a discutat cu anumite state, state membre mai importante din Europa de Vest, dar și cu statele de pe Flancul Estic, cum ar fi România, Polonia și statele baltice”, a mai spus Aurescu.
„În momentul de față avem nevoie de unitate, avem nevoie de absența fragmentării”
Bogdan Aurescu a explicat că summitul convocat miercuri la Paris este tot în format informal „care cumva recuperează faptul că la summitul de luni nu au participat state europene care ar fi trebuie să participe.”
„Formatul însuși este un pic mai puțin inspirat pentru că toate statele europene au preocupări legitime de securitate și e greu să faci o distincție între statele care sunt mai principale și mai puțin principale, după cum spunea ministrul de Externe francez. La reuniunea de luni au fost invitate principalele state europene.
De fapt, aduce cumva această reuniune cu punerea în practică a ideii pe care președintele Emmanuel Macron a avut-o mai demult, aceleia de Europă cu mai multe viteze. Ori, în momentul de față avem nevoie de unitate, avem nevoie de absența fragmentării și avem nevoie de o participare care să nu fie selectivă”, a mai spus Aurescu.
Liderii europeni ar fi trebuit să convoace un consiliu european extraordinar
„România a participat la formate informale de-a lungul timpului, încă de la începutul războiului din Ucraina. Chiar înainte, președintele Biden a convocat mai multe reuniuni informale. Îmi aduc aminte pentru că eram ministru de Externe. Două astfel de reuniuni în februarie, înainte de atacul Rusiei împotriva Ucrainei, apoi au fost mai multe reuniuni care s-au desfășurat și în 2022 și în 2023.
România a participat alături de SUA, Polonia, Franța, Germania, Italia, de Canada, UE și NATO.
Cred că răspunsul cel mai potrivit pe care liderii europeni ar fi trebuit să îl dea ar fi fost convocarea în această săptămână a unui consiliu european extraordinar care să discute într-un format care să implice absolut toate statele UE, evident, problema la zi - Ucraina, securitatea Europei, creșterea apărării europene.
România ar fi trebuit să participe încă de luni și cred că aici este mai degrabă ignoranța organizatorilor, nu atât vina autorităților române”, a menționat judecătorul Curții Internaționale de Justiție a ONU.
„Opt milioane de refugiați au trecut prin România de la începutul războiului”
„România este, alături de Polonia, un pilon fundamental pe Flancul Estic al NATO. România a avut o contribuție excepțional de importantă la ajutorarea Ucrainei. Mă refer la opt milioane de refugiați care au trecut prin România de la începutul războiului.
Mă refer la cele peste 60% din volumul total de grâne și produse ucrainene care au trecut prin România spre alte state din lumea întreagă. Hub-ul umanitar de la Suceava, ajutorul militar foarte consistent pe care România l-a avut. Sistemul Patriot este iarăși extrem de important”, a punctat Aurescu.
„România este coinițiator și colider al formatului București 9 (B9) pe care România împreună cu Polonia la nivel de președinți l-au creat în 2015 și pe care noi îl coprezidăm de fiecare dată. Toate statele de pe Flancul Estic, coprezidate de cele două state importante - România și Polonia, inițiativa „Celor trei mări” este un format regional în care România și Polonia au rolul de co-coordonatori.
Dincolo că avem cea mai lungă graniță terestră cu Ucraina, noi vom avea și este firesc să fie așa, prin capacitatea noastră și poziționarea noastră geografică, un rol extrem de important în reconstrucția Ucrainei. Culoarul acesta de transport de cereale și de alte produse ucrainene dinspre Ucraina, prin România, spre alte zone ale lumii poate să fie și reversat”, a adăugat el.
„Nicio pace nu poate să fie reglementată și nu poate să fie pusă în aplicare fără UE”
Fostul ministru de Externe a subliniat că nu poate fi negociată o pace în lipsa Ucrainei și a Uniunii Europene.
„Nicio pace nu poate fi negociată cu privire la Ucraina, fără Ucraina. Ucraina este în mod evident o parte a soluției, pentru că este parte a conflictului, chiar dacă în acest conflict, Ucraina este victimă, cu atât mai mult că Ucraina trebuie să fie acolo.
Nicio pace nu poate să fie reglementată și nu poate să fie pusă în aplicare fără UE. E motivul pentru care Uniunii Europene i s-au cerut deja informal de către Statele Unite eventuale contribuții cu forțe militare într-o forță de menținere a păcii în Ucraina”, a mai spus Aurescu.
De asemenea, judecătorul a subliniat că summitul de la Riad a fost „o primă reuniune de tatonare în care SUA și Rusia”.
„Au discutat mai multe subiecte, unul dintre ele ține chiar de relația directă între SUA și RUsia. E motivul pentru care acolo s-a discutat despre creșterea nivelului de reprezentare la nivel de ambasadori în capitalele celor două state, despre numirea unor reprezentanți care să intre în procesul efectiv de negociere.
Constatăm o respingere fermă de către ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a ideii de forțe NATO în Ucraina. Așadar, una dintre ideile care au fost discutate inclusiv la reuniunea de la Paris și unii dintre lideri, cu unele excepții, au întâmpinat-o cu o anumită reticență”, a mai spus Aurescu.
Forța de menținere a păcii din Ucraina ar avea de nevoie de 150.000 de militari sau polițiști. „E evident că o astfel de forță nu poate să se desfășoare acolo fără sprijinul Statelor Unite”
„Ideea aceasta de o forță de pace în Ucraina este o idee care trebuie discutată cu multă atenție, pentru că ea presupune un anumit aranjament de securitate care să fie implementat prin intermediul acestor forțe. Să trimiți forțe în Ucraina înseamnă în primul rând să vezi care este dimensiunea acestor forțe.
Dacă facem un calcul și ne uităm la diversele opinii ale experților în materie și faptul că Ucraina are cu Rusia o frontieră de 2.300 de kilometri, la care se adaugă o frontieră de 1.100 de kilometri cu Belarus, la care se adaugă 900 de kilometri de linie a frontului, la care adăugăm faptul că dimensiunea Armatei ruse implicată în conflict este între 600.000 și 700.000 de militari. O sută de brigăzi are Ucraina.
Concluzia analizei care face raportarea de 1 la 3 în ceea ce privește forța de menținere a păcii la forțele implicate în conflicte este că e nevoie acolo de aproximativ 150.000 de militari sau polițișt - depinde de formatul misiunii - care să participe la această forță.
150.000 de militari înseamnă foarte mult. Înseamnă și forțe care așteaptă pentru a fi rotate acolo. O forță care stă pe loc trebuie să fie împrospătată din când în când. Putem să dublăm sau să triplăm acest număr.
E evident că o astfel de forță nu poate să se desfășoare acolo fără sprijinul Statelor Unite care este esențial pentru punerea în practică a unui astfel de mecanism”, a explicat el.
Aurescu a evidențiat că „este evident decizia suverană a Ucrainei pentru a vedea în ce măsură aceste elemente de concesie pot să aibă un rol în a obține o pace durabilă”:
„Sunt mai degrabă preocupat de o pace proastă decât de un război care continuă. O pace proastă ar putea să însemne mai puțină securitate decât avem acum. Atât Ucraina, cât și Europa, când suntem încă în război.
O pace proastă înseamnă mai puțină securitate pentru Ucraina și mai puțină securitate pentru Europa. Înseamnă, de exemplu, o încetare a focului care să fie urmată de o pace efectivă, o încetare a focului care să nu fie definitivă, de exemplu.
O încetare a focului, cum a fost cazul acordurilor de la Minsk, din perioada 2014-2015, care a fost un aranjament destul de slab din moment ce ulterior în 2022 războiul a reizbucnit.
Este nevoie de o încetare a focului care să fie definitivă. Este nevoie de garanții de securitate certe, în așa fel încât să nu reînceapă acest conflict și este nevoie ca Ucraina să poată să meargă mai departe pe drumul său european”, a concluzionat el.
