De la o lună la alta, în România circulă mai mulți bani cash. Numerarul aflat în circulație s-a majorat puțin în septembrie față de luna august și cu peste 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. Banca Națională tipărește din ce în ce mai mulți bani pentru a acoperi necesitățile autorităților pentru plata pensiilor și a salariilor. Economiștii atrag atenția însă că tipărirea de bani accentuează inflația.
Aproape 582 de miliarde de lei în numerar circulă pe teritoriul României, potrivit BNR. Din 2019 încoace, pe piață sunt răspândinți tot mai mulți bani cash. Economiștii consideră că, dacă nu au în spate o creștere economică reală, mai mulți bani pe piață înseamnă o putere mai mică de cumpărare.
„Anul trecut puteam să cumpăr și carne și legume de 100 de lei, poate îmi mai și rămâneam. Anul acesta nu se pune problema, legumele sunt groaznic de scumpe, foarte scumpe, prea scumpe. Luăm carne de curcan cu 25 de lei kilogramul, iar acum este 38. Exagerat de mult”, spune o femeie.
Tipărirea banilor, tot mai practicată în statele europene
Analiștii financiari atrag atenția că tipărirea de bani nu are acoperire în ceea ce produce și încasează statul. Tipărirea banilor este însă o practică tot mai întâlnită la nivelul mai multor state europene.
„Din păcate această tendință de a tipări bani este reflectată în toate economiile din regiune. Toată lumea a încercat să se salveze economic prin tipărirea de bani. Și polonezii și bulgarii, cam toată lumea a încercat să facă acest lucru în tentativa de a acoperi necesarul de bani din piață. Noi din păcate suntem o economie în care banii cash se află în prim-plan spre deosebire de economiile occidentale”, a explicat Adrian Negrescu, analist financiar.
40% dintre români nu au cont în bancă și nici card
În România, numerarul continuă să fie principalul element de plată în economie. 40% dintre români nu au cont în bancă și nici card, arată Indicele Plăților Digitale realizat de o companie globală de profil. Doar o treime dintre magazinele noastre folosesc POS-ul la încasare. În Estonia ți țările nordice, cashul aproape a dispărut.
„Dacă am fi avut un nivel mai ridicat de intermediere financiară, dacă oamenii ar fi plătit mai mult cu cardul, dacă și-ar fi asumat aceste tranzacții prin intermediul conturilor, s-ar fi putut ca și economia românească să înregistreze o creștere semnificativă, iar dobânzile să scadă”, a mai explicat analistul.
Datele BNR mai arată că depozitele populației au crescut mai ales în euro și dolari, semn că românii au înțeles că doar prin intermediul valutei se pot salva de inflației care erodează puterea de cumpărare.
