Un acord preliminar la care s-a ajuns miercuri deschide calea pentru stabilirea unor norme comune de gestionare a unei sosiri în masă neașteptate de solicitanți de azil, un element crucial al reformei Uniunii Europene în domeniul migrației. Consiliul va utiliza acum acest acord preliminar ca poziție comună în cadrul negocierilor cu Parlamentul European, potrivit Euronews.com.
Ce este Regulamentul privind criza?
Regulamentul privind situațiile de criză stabilește normele care se vor aplica în situații excepționale, atunci când sistemul de azil al blocului comunitar este amenințat de sosirea bruscă și masivă a migranților, așa cum a fost cazul în timpul crizei migrației din 2015-2016.
Pentru a face față acestui aflux neașteptat, statelor membre li s-ar permite să aplice măsuri mai dure, cum ar fi reținerea solicitanților de azil la frontieră pentru perioade mai lungi de timp, în timp ce cererile lor de protecție internațională sunt examinate.
De asemenea, detenția solicitanților respinși ar putea fi prelungită dincolo de maximul legal de 12 săptămâni, până la finalizarea procesului de returnare.
ONG-urile consideră că aceste derogări ar putea duce la izolări pe scară largă, ar putea degrada calitatea procedurilor de azil și ar putea crește riscul de returnare (trimiterea migranților înapoi în țări în care se confruntă cu vătămări grave).
Pe de altă parte, regulamentul privind criza prevede posibilitatea de a accelera cererile de azil ale persoanelor care fug de o situație de pericol extraordinar, cum ar fi un conflict armat. Acest sistem special ar ocoli efectiv sistemul de azil convențional, care tinde să fie greoi și să consume mult timp, și ar acorda refugiaților acces imediat la rezidență, locuri de muncă, educație și asistență socială.
Acest lucru ar semăna cu protecția temporară acordată milioanelor de ucraineni care au fugit din războiul de agresiune al Rusiei și au căutat adăpost în UE.
O reformă cuprinzătoare
Poziția Consiliului cu privire la Regulamentul privind criza a fost singura care lipsea din Noul Pact privind migrația și azilul. Noul Pact a fost prezentat de Comisia Europeană în septembrie 2020 pentru a înlocui gestionarea ad-hoc a crizelor din ultimul deceniu cu un set de reguli clare aplicabile tuturor statelor membre.
Reforma în cinci direcții urmărește o linie delicată între solidaritate și responsabilitate pentru a se asigura că națiunile din prima linie, precum Italia și Grecia, nu sunt lăsate să se descurce singure.
Elementul său central este un sistem de "solidaritate obligatorie" care oferă țărilor trei opțiuni diferite pentru a gestiona fluxurile de migrație: să accepte un număr de solicitanți de azil relocați pe teritoriul lor, să plătească 20.000 de euro pentru returnarea celor ale căror cereri sunt respinse sau să finanțeze sprijinul operațional, cum ar fi infrastructura și personalul.
Sistemul, care a fost convenit preliminar într-un moment de avânt în iunie, ar trebui să funcționeze în mod regulat, în timp ce regulamentul privind criza ar fi declanșat doar în situații extraordinare care prezintă un risc pentru sistemul de azil al UE.
Regulamentul privind criza s-ar aplica, de asemenea, atunci când migrația este "transformată în armă" de către un guvern străin în încercarea de a se amesteca în afacerile interne ale blocului, o lecție învățată în timpul crizei de frontieră pe care Belarus a instigat-o în vara anului 2021.
Impasul privind Regulamentul de criză riscă să submineze revizuirea UE în materie de migrație și a frustrat Parlamentul European, care a decis luna trecută să întrerupă negocierile privind două elemente separate ale Noului Pact până când statele membre vor debloca piesa rămasă.
În urma acordului de miercuri, se așteaptă ca discuțiile să fie reluate în scurt timp, cu scopul de a încheia toate cele cinci elemente ale Noului Pact înainte de alegerile europene din 2024.
