Țările din UE au încheiat un acord important privind ajutorul militar acordat Ucrainei. Înțelegerea vine după mai multe săptămâni de dezacorduri și se referă la o nouă asistență militară pentru ucraineni, conform Euronews.com.
Acordul încheiat de ambasadorii la Bruxelles constă în 5 miliarde de euro, acordați prin Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), până la sfârșitul anului. Această sumă se adaugă celor 6,1 miliarde de euro asupra cărora UE s-a angajat de la începutul anului 2022.
După februarie 2022, atunci când a început războiul din Ucraina, statele membre ale UE au început să furnizeze ajutoare prin intermediul acestui EPF, iar armata Kievului a beneficiat de echipament militar important.
Țările din UE, acord privind ajutoarele pentru Ucraina
Prin această facilitate, se "rambursează" parțial costurile unor donații și se permite tuturor țărilor, de la cea mai mare la cea mai mică, să participe la ajutarea Ucrainei.
Dar în 2023, EPF a început să-și piardă din "elan" pe măsură ce stocurile s-au epuizat treptat, iar guvernele au trecut la donații bilaterale către Ucraina, mai degrabă decât în mod colectiv. Însă această asistență a fost efectiv paralizată în mai 2023, după ce Ungaria s-a opus prin veto, ca răzbunare pentru desemnarea de către Kiev a OTP Bank drept „sponsor internațional al războiului”.
A fost nevoie de mai multe luni pentru ca această sancțiune să fie ridicată, după un efort diplomatic intens, însă Budapesta a continuat să împiedice trimiterea unei noi tranșe de 500 de milioane de euro în cadrul acestui mecanism.
Între timp, a fost lansată o dezbatere pentru a reforma EPF și a-l face mai eficient, mai previzibil și mai bine adaptat nevoilor Ucrainei.
Cu toate acestea, discuțiile s-au împotmolit în probleme politice și au durat mai mult decât se aștepta. Asta mai ales pentru că Germania a insistat să scoată aceste donații bilaterale din contribuția pe care o avea planificată, în timp ce Franța, sprijinită de Grecia și Cipru, a cerut ca FPE să fie folosit exclusiv pentru achiziționarea de arme și muniții fabricate în blocul comunitar.
Dezbaterea de la Bruxelles a însemnat timp prețios pierdut de Ucraina, având în vedere evenimentele de pe câmpul de luptă. În februarie, trupele ucrainene au fost forțate să se retragă din orașul estic Avdiivka, astfel încât Rusia a obținut o victorie mică, dar strategică. Iar acest impas a fost legat direct de scăderea ajutorului militar din partea aliaților occidentali, în special ajutorul din Statele Unite, unde un pachet de sprijin de 60 de miliarde de dolari este blocat de câteva luni, din cauza unor dispute interne americane.
Aceste circumstanțe au pus presiune asupra ambasadorilor să facă cumva să iasă din impas după mai multe încercări nereușite.
Detaliile specifice despre noul acord de miercuri nu sunt încă disponibile.
Lacunele mari în asistența acordată de statele membre au devenit o sursă de noi șicane. Conform Institutului din Kiel, Germania conduce blocul comunitar, cu 17,7 miliarde de euro acordate, urmată de Danemarca, cu 8,4 miliarde de euro și de Țările de Jos, cu 4,4 miliarde de euro. În schimb, trei dintre cele mai mari țări rămân mai în urmă la acest capitol: Italia (0,67 miliarde EUR), Franța (0,64 miliarde EUR) și Spania (0,33 miliarde EUR). Parisul a contestat metodologia Institutului din Kiel și susține că donațiile sale bilaterale se ridică la 2,61 miliarde de euro, adică foarte departe de ceea ce a furnzat Berlinul.
În paralel, Republica Cehă a lansat o inițiativă ca 800.000 de obuze de artilerie să fie achiziționate de la producători din afara Uniunii Europene, care ar putea fi livrate la Kiev într-un interval de timp accelerat. Proiectul, care este înființat în afara EPF, a obținut aprobarea a 18 țări, potrivit președintelui ceh Petr Pavel.
Cu toate acestea, prim-ministrul Petr Fiala a revenit și a precizat că numărul obuzelor este de 300.000 de serii.
