Liderii Uniunii Europene se reunesc la Bruxelles pentru un summit de două zile în cadrul căruia va fi definit viitorul politicii ucrainene a blocului comunitar.

Știrea inițială:

Se preconizează că se vor lua decizii importante cu privire la deschiderea oficială a negocierilor de aderare cu această națiune devastată de război și la aprobarea unui fond special de sprijin pe termen lung în valoare de 50 de miliarde de euro, care este legat de o revizuire mai amplă a bugetului comun al UE.

Relațiile cu alte țări candidate, cum ar fi Moldova, Georgia și Bosnia și Herțegovina, războiul dintre Israel și Hamas, situația de la granița dintre Finlanda și Rusia, migrația, securitatea și apărarea se vor afla, de asemenea, pe ordinea de zi.

Premierul ungar Viktor Orbán s-a transformat în principalul protagonist al summitului, organizând o campanie de opoziție acerbă pentru a împiedica negocierile de aderare cu Ucraina și pentru a opri orice alte furnizări de asistență financiară și militară. Ambele decizii de consecință necesită unanimitatea celor 27 de state membre și sunt, prin urmare, vulnerabile la veto-uri naționale.

Acțiunea combativă a lui Orbán s-a desfășurat prin discursuri publice, campanii pe panouri publicitare, postări pe rețelele de socializare, interviuri în ziare și nu una, ci două scrisori adresate personal președintelui Consiliului European, Charles Michel.

"Chiar și atunci când există unele diferențe sau divergențe, este important să respectăm pe toată lumea și să vedem cum putem construi o poziție unită, deoarece suntem puternici atunci când suntem uniți.

Nu este un secret că acest Consiliu European este unul dificil, dar nu renunț și vom munci mult în orele următoare. Și contez pe simțul responsabilității colective din toate părțile pentru a ne face mai puternici", a declarat Michel miercuri după-amiază.

Ce nemulțumiri mai are premierul ungar

Printre numeroasele sale nemulțumiri, premierul ungar a criticat dur evaluarea Comisiei Europene privind disponibilitatea Ucrainei de a adera la blocul comunitar. Potrivit executivului, Kievul a îndeplinit "pe deplin" patru din cele șapte reforme necesare pentru a da startul negocierilor, fiind în curs de desfășurare lucrări în domeniile anticorupție, deoligarhizare și drepturile minorităților.

Orban a calificat această evaluare drept "nefondată și slab pregătită" și a afirmat că o eventuală aderare a Ucrainei ar priva Ungaria de miliarde de euro din fondurile agricole și de coeziune. Premierul a prezentat un "parteneriat strategic" cu Ucraina ca o alternativă la aderarea la UE, chiar dacă aderarea cu normă întreagă ar dura ani de zile până la materializare.

"Extinderea nu este o chestiune teoretică, este un proces bazat pe merite, detaliat din punct de vedere juridic, care are condiții prealabile. Dacă nu ai îndeplinit precondițiile, nu există nicio șansă de a începe negocierile.", a declarat el la sosirea de joi.

"Trebuie să ne întoarcem mai târziu și să revenim din nou la această chestiune atunci când va fi îndeplinită de ucraineni", a adăugat el.

Dezbaterea privind extinderea ar putea fi îngreunată și mai mult de o cerere a "Prietenilor Balcanilor de Vest", care solicită ca Bosnia și Herțegovina să fie tratată în aceleași condiții ca și Ucraina și să i se ofere șansa de a deschide negocierile de aderare.

Dar apelul coaliției, din care fac parte, printre altele, Ungaria, Austria și Cehia, a fost întâmpinat cu scepticism de țările din nord și vest, care consideră că Bosnia nu este nici pe departe pe cale să îndeplinească reformele impuse de Comisie.

Orban s-a opus, de asemenea, mecanismului propus pentru Ucraina, un program de sprijin alcătuit din 33 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi cu dobândă redusă și 17 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile, susținând că banii ar cădea pradă corupției și ar fi imposibil de urmărit.