Nu mai puțin de 779 de localități primesc apă restricționat pe fondul secetei care a pus stăpânire pe 24 de județe. Cele mai afectate județe sunt Iași, Botoșani, Vaslui, Galați, Suceava, Neamț, Bacău și Vrancea. În aceste zone, apa este asigurată fie din sursă de apă de suprafață, fie din subteran.
Administraţia Naţională „Apele Române”, alături de reprezentanţii Hidroelectrica, mențin coeficientul de umplere de peste 70%, în principalele 40 de lacuri, adică la 73,61%, se arată într-un comunicat emis de Apele Române.
Apele Române: Bucureștiul nu se confruntă cu problemele legate de alimentarea cu apă
Rezerva strategică în principalele 40 de lacuri este 3,19 miliarde de metri cubi de apă, în scădere faţă de 3,45 miliarde cât era la începutul lunii iulie 2022. Aceasta este suficientă şi poate asigura necesarul de apă pentru toţi beneficiarii care se alimentează din sursa de apă de suprafaţă, arată datele furnizate de Apele Române.
Bucureștiul și marile orașe din România nu se confruntă cu problemele privind alimentarea cu apă. De exemplu, Capitala este alimentată din râul Argeş şi Dâmboviţa prin intermediul unui complex de acumulări hidrotehnice şi derivaţii care permit asigurarea fără restricţii a resursei de apă pentru următoarele luni.
Debitul Dunării, în scădere din cauza secetei
Debitul Dunării la intrarea în ţară este de 1860 metri cubi pe secundă/s, fiind la jumătate faţă de media multianuală a lunii august (4300 mc/s).
Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor estimează că debitul Dunării la intrarea în țară, pe secțiunea Baziaș, va fi în creștere și va ajunge în jurul valorii de 2.000 de metri cubi pe secundă în jurul datei de 8 august.
Prima treaptă de avertizare, activată pentru centrala de la Cernavodă
La staţia hidrometrică de la Cernavodă a fost atinsă prima treaptă de avertizare de restricţii şi mai sunt 0,77 cm până la atingerea celei de-a doua trepte. Prima treaptă înseamnă monitorizarea atentă a evoluției nivelurilor pe Dunăre și în în bazinul de aspiraţie al centralei de la Cernavodă.
Centrala de la Cernavodă a fost oprită în 2003, deoarece Dunărea avea la intrarea în ţară un debit de 1800 mc/s, conform datelor Apelor Române.
Delta Moldovei, paradisul de la marginea Iașiului, a secat din cauza secetei
Localitățile cu acces restricționat la apă
Din raportul de monitorizare realizat de Administraţia Naţională „Apele Române” reiese că în zona oraşelor mici şi a satelor din Moldova continuă fenomenul de secetă. Cele mai afectate judeţe sunt: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău şi Vrancea. Aici, apa este asigurată fie din sursa de apă de suprafaţă, fie din subteran.
La nivel naţional, sunt 364 de localităţi (din 26 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Suceava, Neamţ, Bacău, Vrancea, Maramureş, Satu-Mare, Hunedoara, Alba, Ilfov, Olt, Teleorman, Braşov, Harghita, Argeş, Giurgiu, Dâmboviţa, Buzău, Ialomiţa, Dolj, Gorj, Bihor şi Arad) alimentate restricţionat din sursa de apă de suprafaţă, respectiv 415 din foraje/fântâni (din 12 judeţe: Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Bacău, Suceava, Vrancea, Olt, Gorj, Dolj, Hunedoara, Maramureş).
Reţelele de alimentare cu apă aparţin operatorilor de apă-canal şi aceştia sunt cei care stabilesc restricţiile în alimentarea cu apă în funcţie de fiecare caz în parte.
Soluții împotriva secetei. Ministrul Agriculturii: „Seceta trebuie stârpită cu apă și tehnologie”
Râurile cu debite în scădere din cauza secetei
Din cele 80 de secţiuni de monitorizare a secetei hidrologice, la 16 secţiuni s-au înregistrat debite sub debitul necesar pentru satisfacerea cerinţelor sub aspect cantitativ, respectiv în bazinele hidrografice Someş-Tisa, Olt, Crişuri, Jiu, Argeş-Vedea, Siret şi în special în bazinul hidrografic Prut-Bârlad.
În afara secţiunilor de monitorizare a secetei, în secţiunile a 23 staţii hidrometrice din râuri sunt secate (Somes-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Olt, Siret şi Prut).
Potrivit hidrologilor, debitele au fost în scădere, cu excepția cursului mijlociu şi inferior al Siretului şi cursurilor inferioare ale râurilor: Someş, Timiş, Ialomiţa, Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicu. Sărat şi Buzău, unde au fost în creştere prin propagare. Pe râurile din bazinul Bârladului şi pe cursul mijlociu al Prutului, debitele au fost relativ staţionare.
Debitele medii zilnice se situează în general la valori sub mediile multianuale lunare, cu coeficienţi moduli cuprinşi între 30-80%, mai mari (peste 100%) în bazinul Ialomiţei, bazinul superior al Oltului, pe cursurile superioare ale Târnavelor, pe unii afluenţi ai Argeşului superior (râul Târgului, Argeşel) şi pe râurile din Dobrogea şi mai mici (sub 30%) pe cursul Siretului, pe râurile din bazinele hidrografice: Amaradia, Olteţ, Bârlad şi Jijia.
Debitele vor fi în general în scădere, exceptând râurile din bazinul Bârladului unde vor fi relativ staţionare.
Reprezentanții ”Apelor Române” fac în continuare apel la calm şi responsabilitate pentru folosirea rațională a resurselor de apă și pe cât posibil a economisirii acestora.
