Ministrul Agriculturii, Petre Daea, afirmă că nu va aştepta modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru a face investiţii în sistemul de irigaţii din România, mai ales că există o lege şi fonduri bugetare prevăzute în acest sens, dar va aborda acest subiect la Comisia Europeană împreună cu ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
„Sunt două aspecte şi eu vreau să fie clare pentru toată lumea. Eu nu aştept după PNRR. Nu aştept pentru că avem lege din acest punct de vedere, avem bani bugetari, trebuie să îi folosim, cum altminteri am folosit şi banii de la Uniunea Europeană pe măsura 4.3 privind modernizarea sistemului secundar de irigaţii, în aşa fel încât să putem iriga culturile. Al doilea aspect: obiectivul major pentru noi este acela de a face reţeaua principală de irigaţii cu banii statului pe care îi avem şi avem aprobat prin lege acest program şi în acelaşi timp avem şi obligativitatea de a-l realiza", a declarat, pentru Agerpres, Petre Daea.
„Eu nu aştept după PNRR”
El a precizat că acum trebuie să executăm cât mai rapid lucrările de investiţii, nu să aşteptăm banii europeni.
„Pentru mine obiectivul imediat este acela de a folosi banii pe care îi avem şi de a executa lucrările de investiţii după un program pe care l-am stabilit, în aşa fel încât să nu pierdem timpul. Eu nu stau acum să aştept. Sigur că abordez această problemă, de aceea am şi avut o întâlnire şi săptămânal avem întâlnire cu ministrul Boloş, cu echipa de consilieri a domniei sale, în aşa fel încât să ne putem pregăti din punct de vedere tehnic şi pentru o discuţie la nivelul Comisiei Europene pentru a putea găsi şi căi de susţinere din sume prevenite de la Uniunea Europeană", a adăugat oficialul MADR.
Proiectul privind strategia de gestionare a apei, în valoare de 2,5 miliarde de euro, nu a fost acceptat la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) pentru că „nu era suficient de verde".
Planul Naţional Strategic
În ceea ce priveşte Planul Naţional Strategic (PNS) 2023 -2027, Daea a subliniat că au fost transmise la Bruxelles o serie de răspunsuri la observaţiile Comisiei Europene, iar documentul se află în faza finală de negociere.
„Am avut o serie întreagă de observaţii, toate aceste observaţii le-am prelucrat zilnic cu echipa de specialişti din Ministerul Agriculturii. Ne decontăm în fiecare zi cu Comisia Europeană. În fiecare zi dăm explicaţiile necesare şi răspundem la întrebările pe care ni le pun cei de la Comisie, în aşa fel încât să putem armoniza, pe de o parte, interesul nostru cu pretenţiile metodologice ale Uniunii Europene. Noi trebuie să fim conştienţi de faptul că luăm banii de la Uniunea Europeană, dar procedurile, metodele şi obiectivele pe care le urmăreşte Comisia Europeană sunt obiective care condiţionează banii europeni, iar folosirea acestora pentru noi este esenţială", a transmis Daea.
Nu în ultimul rând, ministrul a precizat că urmează o discuţie finală cu formele asociative pe modificările aduse PNS, subliniind că nu va rămâne restanţier în acest domeniu.
„Noi în fiecare zi armonizăm punctele de vedere ale Comisiei sau punctele de vedere ale noastre cu punctele de vedere ale Comisiei. Suntem într-o fază foarte avansată. Urmează să avem ultima discuţie, cu formele asociative, să le spunem acum care au fost modificările, pentru că ministrul Chesnoiu a acordat foarte mult timp acestui proces de elaborare şi de pregătire a Planului Naţional Strategic. Vreau să elimin orice semn de de îngrijorare din acest punct de vedere: nu voi rămâne restanţier în acest domeniu", a adăugat şeful MADR.
Fostul ministru a anunţat pe 18 iunie că Planul Naţional Strategic al României este un document echilibrat
Fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a anunţat pe 18 iunie că Planul Naţional Strategic al României este un document echilibrat, care va face tranziţia între perioada 2014-2020 şi 2023 - 2027 şi nimeni nu va fi exclus dintre cei care pot să depună proiecte pe programarea viitoare. El a precizat că România a trebuit să răspundă unui număr de 370 de observaţii venite din partea Comisiei Europene pe marginea PNS, observaţii care necesitau o argumentare mai bună şi o edificare în privinţa „intenţiilor noastre de politici publice".
PNS a fost transmis la Bruxelles în data 28 februarie 2022.
