Inteligența artificială (IA) arată rezultate promițătoare în detectarea cancerului de sân, care altfel ar fi fost ratat de radiologi.
Cercetătorii din Germania au descoperit că IA poate detecta corect cancerele mamare, care se dezvoltă între rundele de rutină de screening (de obicei 24 de luni în multe țări) și pot fi ratate și diagnosticate ca rezultat fals negativ.
În 2020, au fost 2,3 milioane de femei diagnosticate cu cancer de sân și 685 000 de decese la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății.
Studiul revizuit a arătat că aproximativ 16% dintre cancerele de interval sunt probabil vizibile în timpul unui screening anterior, în timp ce unul din cinci poate fi prea subtil pentru ochiul uman și poate fi omis de radiologi, ceea ce este cunoscut sub numele de „semne minime”.
Descoperirile sunt o oportunitate de a detecta mai multe tipuri de cancer la screening-ul cu IA, ceea ce poate ajuta la detectarea mai devreme a cancerului de sân.
Ce arată studiul?
Vara, start-up german, a realizat studiul în parteneriat cu Mammography Reference Centre North din Oldenburg. Rezultatele au fost publicate în Jurnalul European de Radiologie.
Vara a evaluat 2.396 de mamografii de screening de la femei care au fost ulterior diagnosticate cu cancer de interval.
”Cancerele cu intervale sunt cele care apar spontan în timpul intervalului de screening”, a spus Danalyn Byng, director de cercetare clinică la Vara.
Studiul a constatat că inteligența artificială ar putea detecta și localiza corect pe mamografie 27,5% din cazurile fals negative și puțin peste 12% din semnele minime de cancer.
Vara a evaluat 2.396 de mamografii de screening de la femei care au fost ulterior diagnosticate cu cancer de interval.
”Ceea ce a fost cu adevărat interesant a fost că algoritmul a avut un fel de scor crescut de suspiciune pentru unii dintre aceștia, în ciuda faptului că nu era nimic pe imagine, la screening”, a spus ea pentru Euronews Next.
Cum functioneazã?
Ea a spus că în 3% din cazuri algoritmul ar putea, de asemenea, să localizeze corect unde va apărea mai târziu cancerul de sân.
Studiul s-a bazat pe algoritmul care clasifica mamografiile în trei secțiuni: cancer suspect, normal și neîncrezător. Studiile suspecte de cancer și cele neîncrezătoare au fost transmise medicului radiolog.
Pentru a nu influența radiologul, nu i s-a spus care caz ar putea avea cancer. Dacă radiologul a făcut o predicție cu care algoritmul nu a fost de acord, abia atunci algoritmul ar da alarma.
Dar asta nu înseamnă că aparatele îi vor înlocui pe radiologi. Este o abordare prin care se urmărește completarea abilităților radiologilor.
