Un studiu recent a identificat simptome neobișnuite care ar putea indica declanșarea unor boli reumatice autoimune sistemice.
S-a demonstrat că aceste coșmaruri sau „visele de zi” - halucinații trăite în stare de veghe - sunt potențiale semne de avertizare a declanșării unor boli autoimune, cum ar fi lupusul și artrita reumatoidă.
„O constatare interesantă a fost aceea că anumite simptome, inclusiv coșmarurile, au fost descrise în mod obișnuit ca apărând chiar înainte de celelalte simptome ale bolii și, astfel, pot oferi un sistem de avertizare timpurie a creșterii activității bolii. Acest lucru ar putea duce la un tratament mai timpuriu și la un sprijin mai bun", a declarat Melanie Sloan, autorul principal și cercetător în cadrul Departamentului de Sănătate Publică și Asistență Primară de la Universitatea din Cambridge.
Potrivit lui Sloan, echipa a reușit să obțină aceste rezultate adoptând o abordare centrată pe pacient, punând accentul pe experiențele pacienților și pe descrierea de către aceștia a simptomelor, în loc să se bazeze doar pe observațiile medicilor și ale cercetătorilor.
„Unele dintre simptomele despre care am întrebat erau cunoscute în mod obișnuit ca făcând parte din lupus (de exemplu, durerile de cap și oboseala); alte simptome nu erau în prezent enumerate în niciun criteriu pentru lupus sau alte boli reumatice sistemice autoimune. Printre acestea se numărau coșmarurile", a declarat Sloan.
Studiul a fost publicat săptămâna aceasta în revista eClinicalMedicine.
Coșmaruri cu teme violente
Coșmarurile și halucinațiile trăite de pacienți, așa cum au fost raportate în cercetare, prezintă adesea teme recurente de frică și violență.
De exemplu, un pacient din Canada le-a descris ca fiind „de obicei destul de înspăimântătoare, ca și cum ar fi un criminal în serie care mă urmărește, iar în ultimii câțiva ani, am avut același coșmar”.
Simptome neuropsihice
Unele simptome care apar frecvent la începutul erupțiilor includ oboseala crescută, simptome senzoriale (cum ar fi furnicăturile la nivelul mâinilor), probleme cognitive și modificări ale dispoziției.
Cu toate acestea, potrivit lui Sloan, studiul a constatat că, deși simptomele care duc la o acutizare sunt consecvente, acestea tind să varieze în rândul pacienților.
În timp ce un pacient ar putea avea probleme cognitive, pierderea echilibrului și anxietate crescută înainte de o acutizare, un altul ar putea suferi de coșmaruri și un „sentiment de irealitate”, ceea ce face dificilă stabilirea unei liste standard de simptome care să fie monitorizate.
De exemplu, lupusul, o boală autoimună pe termen lung în care sistemul imunitar al organismului atacă în mod eronat propriile țesuturi sănătoase, se caracterizează prin eterogenitate, prezentând peste 100 de simptome posibile în tot corpul, potrivit lui Sloan.
În acest caz, în timp ce impactul asupra rinichilor poate fi detectat prin teste de urină și biopsii renale, iar implicarea pielii sau a articulațiilor poate fi vizibilă pentru clinician, Sloan subliniază că majoritatea simptomelor nu sunt nici vizibile, nici detectabile la teste.
„Acesta este în special cazul simptomelor neuropsihice, a căror detectare depinde de o bună comunicare între pacient și clinician”, a declarat Sloan pentru Euronews Next.
„Drumul spre diagnostic poate fi lung și traumatizant
Sloan adaugă că mulți pacienți au raportat că simptomele lor neuropsihice nu au fost luate în considerare ca semne de avertizare a unei iminente crize.
Pacienții spun adesea că simptomele lor „nu sunt înțelese, sunt respinse ca nefăcând parte din boală sau chiar neîncrezătoare de către medicii lor”, ceea ce face dificilă recunoașterea unei crize iminente și punerea în aplicare a unui plan de tratament pentru a atenua severitatea acesteia.
„Din păcate, așa cum suntem pe cale să raportăm în următorul nostru studiu, drumul până la diagnosticare poate fi lung și traumatizant și poate avea un impact persistent și devastator asupra stimei de sine a oamenilor și a încrederii în medici”, a spus Sloan.
