Mulțimi de troli și boți infectează mințile tinerilor pe TikTok. O spune un nou studiu făcut de IICCMER (Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc), care scoate la iveală activitatea acestora pe sute de conturi care promovează într-o lumină pozitivă imaginea comunismului și a dictatorului Nicolae Ceaușescu.
Propaganda făcută în acest mod încearcă să submineze încrederea românilor în actualele autorități și le prezintă pe rețelele de socializare în comparație cu ceea ce era în comunism. Iar eficiența acestei propagande este foarte mare dacă avem în vedere că în jur de 200 de postări au înregistrat peste 130 de milioane de vizualizări pe TikTok, cu mesaje nostalgice față de perioada comunistă a României.
Grav este că studiul mai arată că victimele sunt tineri cu vârste cuprinse între 13 și 35 de ani, adică persoane care nu au trăit în comunism. Iar gravitatea situației se reflectă și în intenția de vot, care s-a văzut clar și la ultimele rânduri de alegeri din ultimul an. Practic, scopul a fost atins, pentru că tinerilor li se distorsionează intenționat percepțiile. Specialiștii spun că, pe termen de câțiva ani, vom avea o masă extrem de mare de tineri care aderă la ideologia partidelor extremiste și la idei totalitare.
- 46% dintre românii care au cont de TikTok nu au competențe digitale.
- Media UE a cetățenilor cu competențe digitale e 71%.
- România este prima țară care are cele mai multe conturi de TikTok pe cap de locuitor din UE, cu 9 milioane.
- 90% din cei 9 milioane de români cu conturi pe TikTok au vârste între 13 și 35 de ani, adică oameni care n-au trăit în comunism.
- Între 2023 și 2024, în România, a crescut cu două milioane numărul conturilor de TikTok.
- Cetățenii români sunt pe primul loc în UE la timpul petrecut, în medie, pe TikTok, adică două ore și jumătate.
Tineri alimentați cu extremism și propagandă pro-Ceaușescu pe TikTok
Didona Goanță, consultant comunicare strategică IICCMER: „Firesc mi s-ar părea să ne folosim de ample analize sociologice care să ia acest segment de vârstă 13-35 de ani care sunt utilizatori TikTok și să aflăm cum internalizează ei aceste mesaje sau ce părere au, cum le văd ei și apoi să obținem niște răspunsuri. În analiza mea, eu am vrut să văd dacă există materiale de propagandă comunistă. Și există.
Am plecat de la o întrebare care se leagă de sondajul comandat de IICCMER în vara acestui an. Noi știm cifrele: 55% spun că regimul comunist a fost unul bun, sau că 66% îl regretă, sau spun că dictatorul Ceaușescu a fost un lider bun. Dacă găsim cumva niște explicații pentru segmentul de vârstă 65+, care mai aderă la genul acesta de nostalgii, ne întrebăm ce găsesc tinerii la astfel de mesaje. Trăim cumva în cel mai bun moment al existenței noastre.
Am decoperit ferme de troli și de boți. Inițial, analiza mea s-a dorit să fie una cantitativă, dar mi-am dat seama destul de repede că nu am cum să fac asta, pentru că am indentificat sute de conturi de troli și de boți. Trolii au câteva criterii destul de lejere, oricine le poate recunoaște. Spre exemplu, un cont de trol imită un cont real, dar nu are niciodată fotografie sau are o fotografie preluată sau făcută cu AI, au niște nume care nu se aseamănă cu numele românești. Da, sunt multe pagini. Este o pagină care se numește Amintiri vechi și noi, care are 1.600 de postări și nu am stat să număr care sunt trolii.
De ce m-am axat pe numărul acesta de vizualizări? Mi-am dat seama că acel engagement care se întâmplă în jurul unei postări - adică like-urile, share-urile sau comentariile - sunt create artificial. Și era foarte greu să iau fiecare comentariu și să văd care era al unui trol sau al unui utilizator real. Și atunci m-am îndreptat spre numărul de vizualizări, pentru că el este făcut de utilizatori reali.
Cred că asta se încearcă pentru atragerea tinerilor spre astfel de materiale (n.r.: ca, prin utilizarea tehnologiei, să se creeze imaginea că regimul comunist era 'cool'). Am observat fotografii care erau transformate în fotografii color, am observat că s-a mers foarte mult pe stilizarea imaginilor video, pentru că una e să-i transmiți unui adolescent un video de o claritate bună și alta e să-l ademenești cu acei clasici purici de pe vremea televiziunilor din anii 80. Se vede că s-au lucrat acele imagini. Apoi am mai observat o muzică ritmată care să dea impresia că este ceva cool, ceva modern și foarte apropiat de stilul lor de viață pe care îl au în prezent.
Temele? În primul rând, portretizarea lui Nicolae Caușescu ca fiind un lider autentic, foarte bine văzut în exterior de celelalte țări. Au fost foarte multe campanii care au mers foarte mult pe zona asta de a prezenta realizările regimului comunist, autostrăzi, uzine, fabrici. Se merge pe ideea de stat suveran și independent, dar doar în perioada regimului comunist.
Am mai observat că se face o corelare între faptul că Ceaușescu a achitat datoriile externe ale României și unde am ajuns noi acum fără Ceaușescu. Și ultima, care are mai puține postări, dar ea există: se merge foarte mult pe ideea unor planuri fantasmagorice. Să vă dau un exemplu: faptul că România avea cea mai mare armată din Europa în timpul regimului comunist și că Ceaușescu urmărea să o dezvolte în cea mai mare armată a planetei și ăsta este motivul pentru care a fost executat."
Expert: „Majoritatea au cel mult opt clase”
Multe din aceste pagini - unele create în 2017 - au avut creșteri spectaculoase și în timpul alegerilor, iar acestea continuă să aibă și acum postări propagandistice. În special, ele se bazează pe portretizarea lui Nicolae Ceaușescu ca fiind un personaj patriot și un lider autentic și pe prezentarea realizărilor regimului comunist.
Media unei astfel de pagini este de una sau două postări pe zi, ceea ce înseamnă că cei care au creat paginile cunosc bine algoritmii de funcționare și fac aceste postări cu un scop extrem de clar.
Ceea ce rezultă are rezultate îngrozitoare, după cum spun specialiștii. Iar aici intervine diferențiarea între prsoanele educate și cele mai puțin educate. Asta pentru că, la nivelul studenților, preocuparea lor este mai degrabă cea legată de fascism sau legionarism. Așa se explică și rezultatele pe care le-au obținut extremiștii la ultimele rânduri de alegeri.
Matei Gheboianu, decanul Facultății de istorie a Universității București: „Am întâlnit puțini astfel de tineri care să vorbească despre ce bine era în perioada comunistă. Mai degrabă, întâlnesc tineri care povestesc ce bine era în perioada interbelică, cu mișcarea legionară. Pentru că, în esență, parte din aceste narative sunt un mix între ideile promovate în timpul fascismului românesc, al mișcării legionare și în timpul național-comunismului, acea idee cu românul adevărat, cu faptul că străinul vine să ne cotropescă țara, să ne fure.
În perioada interbelică erau evreii, în perioada lui Ceaușescu aveam pericolul sovietic care ne putea invada pe modelul Cehoslovaciei, iar astăzi avem Uniunea Europeană. Deci avem narative care nu doar că atrag tinerii să urmărească aceste imagini, dar încearcă să transmită și o teamă că ceea ce se întâmplă astăzi nu este bine și că ne întoarcem într-o vârstă de aur a istoriei noastre, în perioada comunistă, când economia funcționa. Ei primesc din familie tot felul de povești, că aveai o casă și că astăzi este greu să îți iei o casă, că aveai un loc de muncă, iar azi, de multe ori, nu e simplu să ai un loc de muncă. Ei preiau astfel de lucruri și sunt atrași.
Ceaușescu a plătit datoriile României în aprilie 1989, numai că puțină lume știe că ultimele datorii au fost plătite vânzând rezervele de aur ale țării și, în esență, falimentând România, pentru că asta era România în decembrie 1989, iar industria era, de regulă, în cele mai mari părți, un morman de fiare.
Și astăzi avem o suveranitate națională în UE, ține de noi cum vrem să ne-o exprimăm și cum vrem să fim luați în seamă. Astăzi chiar avem o umbrelă de securitate NATO, pe când, în perioada comunistă, Ceaușescu trăia cu spaima unei invazii sovietice.
Ceea ce producea România în perioada comunistă, de cele mai multe ori, putea fi exportat doar în țările KR, în mare parte din lumea a treia. Aproape tot ce se exporta în occident era dat înapoi ca fiind rebut. De exemplu, cazuri când am exportat un lot întreg de radiouri în Marea Britanie și le-au întors pe toate pentru că erau atât de performante încât nu aveau nevoie de ele.
La CNSAS sunt tot felul de informări cu privire la modul în care industria noastră de tractoare, de care ne mândim și care, la export, o treime erau neconforme, nu mai erau făcute așa cum trebuie. Multe erau cu probleme, multe erau date înapoi ca rebuturi, etc. Asta era industria românească și modul în care funcționa.
La aceste imagini colorizate se folosește de multe ori AI și sunt transformate diverse imagini și pare că lucrurile erau foarte frumoase. Din păcate, decembrie 1989 ne arăta o țară aproape de faliment, cu grave probleme la toate nivelurile, de la drepturile omului până la supraviețuirea de zi cu zi, la accesul la alimente și la bunuri.
Sunt diverse perioade, pentru că, din 1989, se tot fac astfel de sondaje cu privire la nostalgie. Interesant este că, oarecum constant, cam 45-60%, avem o astfel de nostalgie, în condițiile în care, în ultimii 25 de ani, cam o treime din populație s-a schimbat.
Din cercetarea IICCMER și ceea ce au realizat Remus Ștefureac și echipa sa, vedem că mare parte din cei care sunt nostalgici după regimul comunist au maximum 8 clase, vin din anumite medii. Și asta ne arată un eșec al sistemului educațional care nu a reușit în ultimii 35 de ani. Uneori nici clasa politică nu și-a dorit. Noi nu am avut cu adevărat o lege a lustrației, nu am avut o justiție de tranziție. Și după 90, în esență, mulți ani, am avut o anumită continuare a comunismului, sub o anumită formă. Și nu este curios că unii oameni sunt expuși la astfel de idei.
Pe TikTok, pe lângă tineri, avem și multe persoane 55+, mulți din mediul rural, mulți sunt din diaspora românească care nu s-a integrat în occident. Ei preiau aceste mesaje - și le-am văzut și la alegeri - și le rostogolesc. Și pe Facebook există astfel de grupuri care vorbeau de Ceaușescu, dar și de Antonescu sau de Corneliu Zelea Codreanu. În ultima vreme, eu monitorizez pe TikTok niște pagini care promovează mișcarea legionară chiar dacă este ilegal."
Statul român a eșuat în ceea ce privește educația
Statul român ar trebui să aibă un rol central în combaterea acestui tip de dezinformări și manipulări. De exemplu, vedem că există în continuare propagandă pro-legionară, cu toate că aceasta este interzisă prin lege. Iar rezultatele acestui studiu fac trimitere clară la carențele din educație, pe lângă carențele pe care le are statul în ceea ce privește stoparea propagării acestor tipuri de postări.
În modalitatea de a combate astfel de postări, e nevoie de rapiditate. Acestea trebuie identificat rapid de către stat, numai că statul a dovedit că nu poate ține pasul în acest domeniu. În plus, experții spun că este mult mai greu să demontezi un neadevăr în fața unor oameni needucați și ușor de manipulat. Mai ușor este să propagi o problemă negativă decât să o demontezi, din punct de vedere psiho-social.
Didona Goanță, consultant comunicare strategică IICCMER: „Cred că noi ar trebui să ieșim din clasica paradigmă de comunicare. Cred că noi ne aflăm în situația în care încă mai comunicăm în bulele noastre și că avem nevoie de voință politică să spargem aceste bule și să mergem mai departe. Trebuie să înțelegem că comunicarea este foarte diferită pentru tinerii aceștia, în 2025.
Mie mi se pare extrem de alarmant. Să ne imaginăm ce o să se întâmple cu acești tineri dacă, timp de 5 sau 10 ani, sunt supuși la astfel de materiale. O să li se distorsioneze intenționat percepțiile și asta vom vedea în intențiile de vot. Să nu ne mire dacă, într-o perioadă relativ scurtă, vom avea o masă extrem de mare de tineri care aderă la ideologia unui partid extremist. Aceste este și scopul acestei structuri sistematice și coordonate, de a disemina permanent materiale de propagandă comunistă, să li se distorsioneze percepțiile și să remodeleze mentalul colectiv.
Cred că este un proces lung de a-i reeduca, lucrurile nu o să se schimbe peste noapte. Analiza asta a mea pleacă de la niște statistici publice și care zic că 46% dintre cei care au cont de TikTok nu au competențe digitale. Și media UE a celor cu competențe digitale e 71%. Apoi, aflăm că suntem prima țară care are cele mai multe conturi pe cap de locuitor din UE. Avem 9 milioane și surpriza e că, între 2023 și 2024, a crescut numărul cu două milioane. Suntem primii din UE care petrecem, în medie, două ore și jumătate pe TikTok. 90% din cei 9 milioane sunt înregistrați cu vârsta între 13 și 35 de ani, adică oameni care n-au trăit în comunism. Și e greu să te duci la ei că le spui, pentru că este enorm de muncă."
