Returnarea tezaurului românesc aflat la Moscova încă din timpul primului Război Mondial s-a aflat joi, în premieră, pe agenda Parlamentului European. Eurodeputații au votat o rezoluție pe tema restituirii tezaurului, însuşit ilegal de Rusia.
Parlamentul European regretă că Rusia nu a restituit integral României tezaurul său național, ”ceea ce reprezintă o încălcare a normelor și cutumelor internaționale”.
”Într-o rezoluție adoptată joi, eurodeputații subliniază faptul că, în ciuda mai multor încercări de negocieri diplomatice după Primul Război Mondial, tezaurul național al României, trimis în Rusia între 1916 și 1917 pentru a fi păstrat în siguranță, nu a fost niciodată returnat integral de Rusia.
Acesta este un caz internațional fără precedent de însușire ilegală a rezervelor de aur și a obiectelor de patrimoniu și reprezintă o preocupare permanentă pentru societatea românească, adaugă eurodeputații”, se arată într-un comunicat al Parlamentului European.
Restituirea tezaurului României sechestrat de Rusia, pe agenda europeană
”Parlamentul salută eforturile substanțiale ale UE de a proteja patrimoniul național, cultural și istoric prin punerea în aplicare a legislației și a mecanismelor de cooperare care reglementează restituirea bunurilor culturale și de patrimoniu însuşite ilegal de pe teritoriile țărilor Uniunii, precum și eforturile sale de combatere a traficului cu bunuri culturale.
Deputații solicită Comisiei Europene și Serviciului European de Acțiune Externă să includă restituirea patrimoniului național român pe agenda bilaterală diplomatică care reglementează relațiile UE-Rusia, de îndată ce contextul regional permite reluarea dialogului politic între părți”, au mai transmis reprezentanții Parlamentului European.
Eugen Tomac: ”Avem recunoaștere și sprijin european ferm”
Rezoluția privind restituirea Tezaurului României sechestrat de Rusia a fost votată cu majoritate de voturi de Parlamentul European, a anunțat europarlamentarul Eugen Tomac.
”Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională.
România nu poate si nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural. Le mulțumesc colegilor mei din Parlamentul European pentru implicare și susținere. A însemnat mult.
Mulțumesc, bineînțeles, Băncii Naționale a României pentru întregul sprijin de-a lungul acestui drum la capătul căruia avem astăzi, în premieră, o Rezoluție a Parlamentului European pe chestiunea Tezaurului României.
Nu suntem singuri în acest demers. Avem recunoaștere și sprijin european ferm.
După votul istoric de astăzi, Comisia Europeană va fi alături de România și împreună vom aduce Tezaurul României acasă. Important este să nu renunțăm!”, a scris Eugen Tomac, pe Facebook.
Comisia Europeană a susținut o declarație în fața europarlamentarilor pe tema restituirii tezaurului național al României, pe care Rusia l-a însușit ilegal în timpul Primului Război Mondial. Declarația Executivului comunitar a fost urmată de o dezbatere, iar ulterior a fost supusă la vot o rezoluție.
Europarlamentar: Dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european
Eurodeputatul Eugen Tomac a precizat că demersul are loc în contextul în care Uniunea Europeană a adoptat în 2023 strategia privind recuperarea bunurilor de patrimoniu traficate ilegal în Europa.
”Am participat la această dezbatere (privind strategia - n.r.) în calitate de eurodeputat membru al Subcomisiei pentru drepturile omului (DROI) şi am constatat cu acel prilej că situaţia tezaurului nostru aflat la Moscova este aproape complet necunoscută la nivelul instituţiilor europene. Atunci mi-am dat seama că este foarte greu să vii să prezinţi un subiect care este de maxim interes pentru noi, românii, dar este complet necunoscut pentru publicul european, pentru instituţiile europene", a spus Eugen Tomacă, preşedintele PMP, conform Agerpres.
”În acest context, am luat decizia de a propune o serie de acţiuni prin care să facem cunoscută chestiunea tezaurului Băncii Naţionale a României şi a întregului nostru tezaur aflat la Moscova. În momentul de faţă am reuşit să prezentăm tuturor europarlamentarilor două volume complete în limba engleză, publicate de Banca Naţională a României şi, mai mult decât atât, să iniţiem chiar o rezoluţie (...) prin care să creăm mecanismele necesare pentru ca dosarul tezaurului României, aflat la Moscova, să devină un subiect de interes european”, a adăugat el.
De asemenea, eurodeputatul PSD, Victor Negrescu, a explicat că este important ca în Parlamentul European să se discute despre tezaurul României însușit ilegal de Rusia, deoarece astfel se oferă vizibilitate unui subiect despre partenerii europeni nu aveau cunoștințe.
Cum a ajuns tezaurul României în Rusia și de ce Moscova refuză să-l înapoieze de peste 100 de ani
În timpul Primului Război Mondial, între 1916 şi 1917, România a trimis în Rusia ţaristă tezaurul naţional. pentru a fi protejate în cazul ocupaţiei teritoriului naţional.
Un prim transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus 1738 de casete cu Tezaurul Băncii Naționale a României (1735 cu monede și trei cu lingouri) și două casete cu bijuteriile Reginei Maria. Aurul BNR valora 314,5 milioane lei, iar bijuteriile Reginei 7 milioane lei.
Cele 1740 de casete au fost depozitate la Kremlin, în Sala Armelor, în compartimentul rezervat Sucursalei din Moscova a Băncii de Stat a Rusiei, și au fost inventariate în ianuarie – februarie 1917, când s-a consemnat că „practic, toate valorile verificate, adică inventariate sau cântărite, s-au dovedit a fi, cantitativ și contravaloric, în concordanță cu declarațiile Băncii Naționale a României”.
În vara anului 1917, autoritățile române de la Iași se așteptau la o ofensivă militară de proporții a Puterilor Centrale și, în acest context tensionat, a avut loc al doilea transport al Tezaurului României la Moscova.
Valoarea totală a valorilor românești transportate la Moscova în iulie 1917 a fost de 7,5 miliarde lei, din care valorile din cele trei vagoane ale BNR au fost evaluate la 1,5 miliarde lei, din care 575 000 lei reprezentau aurul. În ceea ce privește aurul, în total, în decembrie 1916 și iulie 1917, Banca Națională a României a depus la Moscova 91,48 tone de aur fin.
După instalarea la putere a regimului comunist în octombrie 1917, Rusia a sechestrat tezaurul şi a refuzat înapoierea acestuia.
Deși au avut loc două restituiri, în 1935 și, respectiv, 1956, acestea nu au vizat aurul BNR depozitat la Moscova, afirmă oficialii BNR. De aceea, guvernatorul Mugur Isărescu a afirmat că ”nici BNR, nici Guvernul român, indiferent de orientarea ideologică, nu au renunțat la continuarea demersurilor pentru recuperarea tezaurului Băncii Naționale a României”.
