În 2023 am avut o premieră pe scena politică din România: rotativa guvernamentală. Pentru prima dată în istorie, în timpul guvernării, partidele din coaliție au făcut schimb de premieri, dar și de ministere. Astfel, Nicolae Ciucă a demisionat și i-a predat ștafeta lui Marcel Ciolacu.
Noul Guvern a primit moștenire mai multe proiecte majore, cum ar fi pachetul mamut de măsuri fiscale sau noua lege a pensiilor.
De cealaltă parte, președintele Klaus Iohannis și-a petrecut mare parte din an făcând ocolul Pământului și susține că "a repus România pe radarul țărilor din Africa".
Mandatul de premier al lui Ciolacu a început cu o gafă
După luni întregi de negocieri, PSD și PNL au reușit să ducă la capăt rotativa guvernamentală. Greva profesorilor a amânat momentul pentru aproape trei săptămâni. Până la urmă, Nicolae Ciucă a demisionat pe 12 iunie, iar apoi Marcel Ciolacu s-a instalat la Palatul Victoria. Noul premier și-a început mandatul cu o gafă care a devenit virală.
Marcel Ciolacu: „România trece de la fapte la vorbe”, spunea premierul României, în 22 iunie 2023.
Dincolo de pozele de grup, saga politică a făcut și victime colaterale. Coaliția de la Guvernare a rămas fără partenerul obișnuit, UDMR. Kelemen Hunor a susținut că partidul pe care îl conduce a fost obligat să iasă din Guvern după ce n-a primit ce și-a dorit la marea împărțeală a ministerelor.
Kelemen Hunor, președinte UDMR: „Domnul prim-ministru desemnat, Marcel Ciolacu, aveți grijă de Partidul Național Liberal. Sunteți un magician politic talentat, aveți grijă să nu se trezească”.
Nici bine nu s-a instalat, că noul Guvern s-a și lovit de prima criză: azilele groazei. Mai multe anchete de presă au scos la iveală tratamentul inuman la care erau supuși bătrânii și persoanele cu dizabilități din centrele sociale. Victimele erau ținute în condiții mizerabile și fără să primească mâncare. Inițial, au fost găsite astfel de centre ale groazei în orașul Voluntari, iar apoi au început să apară cazuri similare și în restul țării. În urma scandalului au demisionat miniștrii Marius Budăi și Gabriela Firea, amândoi din partea PSD. În locul lor, la Muncă a fost numită Simona Bucura Oprescu, iar portofoliul de la Familie i-a revenit Nataliei Intotero.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Eu nu am cerut demisia domnului Budăi și nici doamnei Firea. Doamna Firea nu a greșit cu nimic instituțional, doamna Firea nu a avut nicio atribuție în centrele pentru persoanele cu dizabilități”.
Un alt examen pentru Guvernul Ciolacu a fost angajarea răspunderii pentru pachetul de măsuri fiscale. Pentru a reduce deficitul bugetar, executivul a modificat sute de articole ale Codului Fiscal. Majoritatea efectelor le vom resimți după 1 ianuarie 2024. Atunci vor intra în vigoare noile cote de TVA. Vom vedea creșteri pe piața imobiliară, prețuri mai mari pentru mâncarea bio, dar și abonamente mai scumpe la sălile de fitness. Legea mai introduce impozite noi pentru multinaționale și bănci, o taxă de lux pentru case și mașini, dar și modificări în privința plafoanelor pentru PFA.
Marcel Ciolacu: „De astăzi s-a terminat cu privilegiile la stat. S-a terminat cu excepțiile peste excepții din mediul privat. Și mai ales s-a terminat cu banii făcuți ușor din evaziune fiscală”.
În 2023, Klaus Iohannis a vizitat 25 de țări
Președintele Klaus Iohannis a reușit să se țină departe de multe dintre scandalurile publice din ultimul an. Atât la propriu, cât și la figurat. Șeful statului a avut mai multe vizite externe în cursul anului, iar pentru toate a închiriat avioane private de lux. În vizitele sale oficiale, Iohannis a fost în 25 de țări, printre care Japonia, Brazilia, Statele Unite ale Americii, Tanzania sau Dubai.
Șeful statului a avut parte și de vizite importante la București. În octombrie, a ajuns în Capitală președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. A fost prima sa vizită în România de la începutul războiului. Zelenski a mers pe rând la Palatul Cotroceni, Parlament și sediul Guvernului. Ar fi trebuit să țină și un discurs în plenul Camerei Deputaților, dar intervenția a fost anulată în ultimul moment.
Klaus Iohannis: „Am decis astăzi, împreună, să începem concret procesul pentru a ridica relația dintre România și Ucraina la nivelul de parteneriat strategic”.
Zelenski: „În România se cunoaște foarte bine cât de periculos este terorismul Rusiei. Cât de periculoase sunt rachetele și dronele care atacă regiunea Odessa și zonele de lângă granița României”.
2023, teren de pregătire pentru cele patru rânduri de alegeri din 2024
2023 a fost și teren de pregătire pentru cele patru rânduri de alegeri de anul viitor. Pentru europarlamentare, AUR și USR au fost primele partide care și-au prezentat candidații. La scurt timp după, USR a decis să renunțe la candidatul care deschidea lista, primarul din Câmpulung Muscel, Elena Lasconi. Edilul a provocat un scandal în partid cu declaraţiile privind votul la referendumul pentru familie.
Elena Lasconi: „A fost o decizie forțată. Mi s-a comunicat să mă retrag de pe liste. Am impresia că președintele partidului e sfătuit prost. El nu e de rea credință, e inteligent”.
Cătălin Drulă: „A fost o situație la acel moment legată de familiei ei, a cerut o intimitate acolo și o respect. A fost o decizie de retragere pentru a nu afecta campania USR”.
Pe final de an, Guvernul a dus la capăt proiecte cruciale prevăzute în PNRR, cum ar fi reforma pensiilor speciale sau noua lege a pensiilor. Executivul a promis că toate pensiile din România vor crește în anul electoral 2024. Dezbaterile au dus la scandaluri în Parlament, unde opoziția a acuzat Guvernul că face reforme doar din pix.
Simona Bucura Oprescu, ministrul muncii – „Trebuie să aveți, pentru stagiul complet de cotizare, minim 35 de ani. Pentru a putea beneficia de pensionare anticipată, fără penalități, dvs ca bărbat trebuie să aveți 40 de ani contributivi”.
Coaliția PSD-PNL rămâne însă cu restanțe importante. Curtea Constituțională a respins legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat, iar pensiile speciale ale foștilor parlamentari nu pot fi tăiate.
2024 se anunță a fi un an plin de evenimente pe scena politică. Pentru prima dată în istorie, în România vor fi organizate într-un singur an toate tipurile de alegeri: europarlamentare, locale, generale și prezidențiale.
