Rusia ar putea folosi noi sisteme de arme în Ucraina dacă armata ucraineană va lovi teritoriul rus cu rachete americane cu rază lungă de acţiune, a declarat luni preşedintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, un aliat al preşedintelui rus Vladimir Putin, transmit agenţiile Reuters şi EFE.
Potrivit relatărilor mass-media neconfirmate oficial, administraţia preşedintelui democrat american Joe Biden, care mai are două luni de mandat înainte să-i transfere puterea republicanului Donald Trump, şi-a dat duminică acordul pentru ca rachetele ATACMS să fie folosite pentru lovirea ţintelor situate pe teritoriul rus, o cerere insistentă a preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski refuzată până acum de Washington.
Rusia ar putea recurge la „noi sisteme de armament”
Rusia ar putea recurge la „noi sisteme de armament pe care încă nu le-a folosit pe teritoriul Ucrainei", a indicat Viaceslav Volodin într-o postare pe Telegram, fără a oferi detalii. Potrivit preşedintelui Dumei de Stat, armata ucraineană deja foloseşte rachete cu rază lungă de acţiune în atacuri asupra unor ţinte în Rusia, dar extinderea acestei utilizări va degrada şi mai mult relaţiile ruso-americane.
„Acest armament este deja folosit. Extinderea utilizării sale, desigur, va provoca pagube (Rusiei), dar nu va schimba situaţia pe câmpul de luptă. În schimb, va înrăutăţi soarta şi viitorul Ucrainei", a susţinut preşedintele Dumei. Mai mult, adaugă acesta, astfel s-ar "distruge complet relaţiile ruso-americane".
Decizia Washingtonului de a autoriza folosirea rachetelor ATACMS în atacuri asupra Rusiei ar putea ajuta Ucraina să-şi apere poziţiile în teritoriul pe care l-a ocupat în regiunea rusă de graniţă Kursk, însă ar putea fi prea tardivă pentru a mai schimba cursul războiului, în care pe frontul din estul Ucrainei trupele Kievului pierd în continuare teren în faţa trupelor ruse mai numeroase şi mai bine echipate.
Conform unor analişti citaţi de Reuters, impactul folosirii rachetelor ATACMS, ce au o rază de acţiune de 190 de mile (306 kilometri), va depinde de restricţiile pe care totuşi Washingtonul le-ar putea menţine în utilizarea acestora, de numărul rachetelor folosite şi de câte dintre acestea vor reuşi să treacă de antiaeriana rusă. O altă necunoscută este dacă viitorul preşedinte Donald Trump, care a dezaprobat ajutorul militar şi financiar semnificativ american oferit Ucrainei, va menţine această politică, în condiţiile în care el a promis că după ce va reveni la Casa Albă va opri rapid războiul ruso-ucrainean, fără a spune însă cum.
Potrivit Moscovei, armata ucraineană nu poate opera singură rachetele ATACMS şi ar avea nevoie de implicarea directă a ţărilor NATO pentru localizarea ţintelor şi ghidarea rachetelor către acestea cu ajutorul sateliţilor occidentali. Prin urmare, Kremlinul a descris luni decizia preşedintelui Biden drept o escaladare majoră şi a reafirmat poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin, care a considerat anterior o asemenea decizie ca fiind o implicare directă a SUA în conflict.
Un înalt responsabil al preşedinţiei ucrainene a confirmat pentru AFP că acordul Washingtonului asupra utilizării rachetelor americane cu rază lungă de acţiune a fost dat după ce Rusia şi-a consolidat efectivele cu mii de soldaţi nord-coreeni desfăşuraţi pentru operaţiunile din provincia Kursk, dar a estimat la rândul său că această autorizaţie este foarte tardivă, ţinând cont de faptul că trupele ucrainene sunt în dificultate pe front de mai mult de un an.
