A venit muncitor în fabrică și a ajuns să-i fie proprietar. E povestea lui George Popa, stabilit în Italia de peste 20 de ani. În Prato, al treilea oraș ca număr de locuitori din centrul Peninsulei, principala industrie e cea textilă. Într-o astfel de fabrică s-a specializat și românul, iar acum duce mai departe povestea unei fabrici cu tradiție.
De altfel, orașul cu aproximativ 200 de mii de locuitori a ajuns să fie casă și pentru aproximativ patru mii de români, care au, de câțiva ani, și un reprezentant în Consiliul Local. La momentul alegerii, Claudiu Stănășel era cel mai tânăr consilier local din Italia. După patru ani în funcție, are planuri care ar putea ajuta toți românii mutați în Peninsulă.
George Popa a ”furat” meserie de la maeștrii din Prato
George Popa a ajuns în Italia la sfârșitul anilor 90. La acel moment nu știa nimic despre textile și prelucrarea materialelor. A furat meserie de la maeștrii din Prato, alături de care a lucrat mulți ani. Și, atât cât a putut, a pus bani deoparte. I-a prins bine asta atunci când proprietarul fabricii în care lucra a anunțat că iese la pensie.
George Popa, antreprenor: ”Eram constrâns: ori cumpăram, ori... eram muncitor în momentul de față. Munceam în fabrica respectivă. Aveam niște bănuți și am zis hai să investim, să luăm. Nu era ce vedeți dvs acum. A trebuit să facem investiție, să schimbăm mașinăriile ca să rezistăm pe piață.”
În 2007 a devenit proprietar, iar acum are contracte cu unele dintre cele mai importante case de modă din lume.
George Popa, antreprenor: ”În 2007 aveam undeva pe la 6-7 clienți. Ușor, ușor lumea a început să ne cunoască și să aibă încredere în noi. Noi nu lucrăm cantitate, noi lucrăm calitate. E diferit. Mai bine puțin și bun.”
Nu e simplu să rămână relevant în piață. Zeci de mii de migranți din China s-au stabilit în Prato în ultimii ani. Au învățat și ei meserie, și-au deschis fabrici, însă ceilalți antreprenori spun că fac concurență neloială, în condițiile în care chinezii ar produce imitații după produsele marilor case de modă, pe care le vând la prețuri mai mici. Antreprenorii ca George Popa încearcă să compenseze prin calitate.
George Popa, antreprenor: ”Noi, practic, ce facem aici. Noi luăm toate defectele, toate impuritățile care sunt în materialul respectiv. Luăm exact de aicea (arată el o bucată de material) și mergând pe fir găsim ceva defecte. Pe care noi le eliminăm, ca materialul să meargă perfect. El mai apoi merge la o 'rifinizione', unde e finisarea materialului. Acolo era foarte mult de lucru. Pe când cu mașinile respective le-am ușurat foarte mult lucru.”
Materialul prelucrat în fabrica lui George Popa din Prato este mai apoi exportat în toate colțurile lumii, iar rezultatul final, după o altă prelucrare, îl vedem în vitrinele magazinelor.
Claudiu Stănășel, românul ales în consiliul local din PratoÂ
Din 2019, cei aproximativ patru mii de români din Prato au și un reprezentant în consiliul local. Claudiu Stănășel s-a născut în Craiova, însă în 2000 părinții au decis să plece din țară. Claudiu avea atunci abia șase ani. 18 ani mai târziu devenea cel mai tânăr consilier local din Italia. Muncește mult și se implică în tot ce se întâmplă în comunitate. În noiembrie, au fost inundații devastatoare în regiune, iar tânărul consilier a coordonat activitatea din teren a peste 800 de voluntari.
Claudiu Stănășel, consilier local: ”Românii din Toscana au transmis un mesaj extraordinar. Au susținut, au donat, au dat o mână de ajutor miilor de familii care în momentul de față sunt distruse, în genunchi. Sunt daune, din punct de vedere economic, de peste 2,5 miliarde de euro. Au fost 8 victime, familii întregi distruse, care au pierdut totul.”
Claudiu Stănășel vrea ca minoritatea română să fie recunoscută în toată Italia
Are însă planuri care ar putea ajuta românii din toată Italia. Colaborează cu mai mulți parlamentari pentru elaborarea unui proiect de lege prin care minoritatea românească din Peninsulă să fie recunoscută oficial la nivel național.
Claudiu Stănășel, consilier local: (Ce schimbări ar aduce pentru comunitatea românilor de aici un astfel de demers, dacă va fi promulgat?) ”În fiecare an, Guvernul italian ar pune la dispoziție între 6-10 milioane de euro pentru proiecte dedicate promovării, limbii, tradiției pentru comunitățile recunoscute. Ar însemna să putem accesa, prin asociațiile românilor din Italia, fonduri pentru promovare. În plus, Ar însemna să avem în presa, în mass-media națională, cum e Rai, programe în limba română. Un lucru extraordinar. Pe fonduri de stat ale Italiei.”
Asta în condițiile în care, conform datelor Institutului Național de Statistică din Italia, românii contribuie anual cu 2% la PIB-ul țării. În acest moment, Italia recunoaște oficial 12 minorități, printre care nemții, albanezii sau croații.
