Premierul României, Nicolae Ciucă, a vorbit astăzi cu șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență, dar mai ales despre renegocierea acestuia.
Mai precis, Nicolae Ciucă a cerut Ursulei von der Leyen să permită ajustarea unor jaloane din PNRR legate de reforma sistemului de pensii, cu accent pe înlocuirea plafonului de 9.4% din PIB, stipulat în Plan, cu un alt mecanism de referință.
Cum arată renegocierea PNRR și situația pensiilor din perspectiva Reper
Insistența Executivului de la București de a renegocia PNRR nu este privită cu ochi buni de Comisie
"Ideea de a modifica reforma, pentru că plafonul de 9.4% ar fi mult prea constrângător, nu e justificată de absolut nimic. România nu cheltuie 9.4%. ultima oară cheltuia 8.7% din plafonul prevăzut. Dacă presupunem că vom avea creștere a PIB, asta înseamnă că vom putea avea creștere a pensiilor care să țină pasul atât cu creșterea economică, dar și cu acest plafon ce nu a fost atins.
Mai exact, sunt bani suficienți care pot fi dați pentru pensii, ar trebui să se uite imediat la o ajustare pozitivă a pensiilor, măcar cu inflația de 15%. Dar Guvernul nu dorește să crească pensiile cu mai mult de 10%, cumva este o neînțelegere, pe de o parte, că există spațiu fiscal pentru acest lucru, pe de altă parte că se dorește creșterea plafonului", spune europarlamentarul Dragoș Pîslaru.
Pensiile trebuie majorate în raport cu rata inflației
"Pentru categoriile vulnerabile de populație ar trebui să existe ajustarea cu inflația, pentru ca aceste categorii să nu piardă puterea de cumpărare. În afară de declarația președintelui, dinspre Guvern nu a venit niciun mesaj că pensiile vor crește cu rata inflației. Guvernul nu este tentat să facă acest lucru, nici declarativ, pe de altă parte vântură ideea că plafonul este scăzut și constrângător", întărește eurodeputatul.
PNRR poate fi completat, dar nu negociat
Europarlamentarul spune că renegocierea PNRR nu intră în discuție, ci există doar posibilitatea de a completa Planul. Totodată, acesta arată că Guvernul României insistă să schimbe clauza care nu permite schimbări ale reformelor deja aprobate.
"Comisia Europeană dă voie României să înlocuiască 2 miliarde de euro pe care România i-a pierdut din calculele pe cheia de alocare. Comisia nu pune pe masă reformele deja stabilite. Pe 2 miliarde care vor fi alocați acum și prin anexa la PNRR (REPowerEU), Guvernul poate să vină cu obiective de investiții adiționale pentru a fi finanțate. Nu se renegociază întreg PNRR (...) Nicăieri nu este vorba de modificare a reformelor. Ceea ce încearcă Guvernul este schimbarea clauzei care nu permite schimbarea reformelor", indică oficialul european.
Guvernul instrumentalizează subiectul pensiilor
Dragoș Pîslaru mai arată că intenția Guvernului nu este de a reforma pensiile, ci doar instrumentalizează subiectul, în condițiile în care Executivul nu a atins plafonul stabilit prin PNRR și nu a spus clar că vrea să indexeze pensiile cu inflația. Potrivit acestuia, demersul Guvernului nu va fi acceptat de Comisia Europeană, care se uită la date și vede capacitatea fiscală a Executivului.
”În spațiul public coaliția vântură problema plafonului și își rup cămașa că ei de fapt se chinuie să restructureze PNRR, pentru plafonul de pensii, că vor să crească pensiile. Nu au intenția această, pentru că nu le cresc. Nu poți să zici ceva și să nu faci, și să ai credibilitate. Este un pretext pentru a omorî reformele substanțiale. Prima – reforma ANAF. Coaliția de guvernare nu are intenție să continue reforma ANAF pentru că va ajunge la firmele de casă, care susțin partidele din coaliție. A doua – reforma administrației publice. Reforma înseamnă modernizarea administrației, concursuri, depolitizarea.", explică acesta.
Cum arată renegocierea PNRR și situația pensiilor din perspectiva PSD
"Dacă vorbim despre irigații, suntem de acord că România are nevoie de un sistem de irigații performant, ca să își îndeplinească potențialul. Legat de pensii, nu există nicio altă țară cu un astfel de barem (9.4% - n.red.). Faptul că doar România are un astfel de barem se datorează lui Cristian Ghinea. Îi aduc aminte (lui Dragoș Pîslaru – n.red.) că în perioada când s-a aflat la guvernare nu a crescut deloc punctul de pensie", spune deputata Ana Cătăuță.
Cum arată renegocierea PNRR și situația pensiilor din perspectiva PNL
Rareș Bogdan susține căutarea unor noi formule ale PNRR, odată cu schimbarea contextului politic regional și global și cu noile crize.
"Într-un anumit context s-a gândit un PNRR și nu e nimic greșit că în momentul acesta, pe noile considerente (război, criza energetică - n.red.), se caută formule prin care România să își adapteze acest program. Acest parteneriat în care România a intrat înseamnă beneficii, drepturi și obligații. PNL nu va ezita să fie ferm în atingerea țintelor și reformelor la care ne-am obligat. Dacă într-adevăr politicienii români doresc să elimine nedreptățile și să treacă pensiile pe contributivitate cum este firesc, ca să nu existe frustrări și supărări în spațiul public, putem să o facem extrem de bine. Mai ales că există un capitol din PNRR ce trebuie închis în decembrie cu privire la pensiile speciale", spune Rareș Bogdan.
În ceea ce privește pensiile în ansamblu, europarlamentarul mai precizează că trebuie să "încheiem cu această prostie în care să se poată ieși la pensie la 41, 42, 43 de ani, pentru că suntem o rușine cu această formulă. Nu poate un om care lucrează în apărare publică sau securitate națională să iasă la 42 de ani la pensie. Nu se poate. Eu m-aș simți jignit dacă aș ieși la pensie. Și dacă nici n-aș primi pensie după contributivitate, m-aș simți că iau ceva din bugetul celor mulți".
