Astăzi este Ziua Internațională a Fericirii, iar România este pe locul 32 într-un top al celor mai fericite țări. Stăm mai bine decât Italia, Malta și Spania la acest capitol.
Cei mai fericiți oameni locuiesc în Finlanda, Danemarca și Islanda, potrivit celui mai recent clasament World Happiness Report. La polul opus, cei mai puțin fericiți sunt cetățenii din Liban și Afganistan.
Clasamentul a fost realizat în baza mai multor factori care ne pot influența nivelul de fericire, cum ar fi: produsul intern brut pe cap de locuitor, speranța de viață sănătoasă, generozitate, sprijin social, dar și percepția asupra corupției din fiecare țară.
Top 10 cele mai fericite țări din lume:
- Finlanda
- Danemarca
- Islanda
- Suedia
- Israel
- Țările de Jos
- Norvegia
- Luxemburg
- Elveția
- Australia
Unde trăiesc cei mai puțin fericiți oameni:
- Zambia
- Eswatini
- Malawi
- Botswana
- Zimbabwe
- Congo
- Sierra Leone
- Lesotho
- Liban
- Afganistan
Psiholog: Bucuria nu este doar despre a ne simți extraordinar de bine, ci este cumva un echilibru
Invitată în studioul Euronews România pentru a analiza rezultatele studiului, psiholoaga Carina Coșăreanu a evidențiat că oamenii tind să neglijeze bucuriile aduse de lucrurile mici.
”Ne fac fericiți acele lucruri care ne aduc acel plus de valoare sau sunt lucruri care ne fac plăcere. De multe ori, poate neglijăm lucrurile mici care ne aduc acele bucurii mici și tot timpul ne uităm la ceva care să fie foarte mare; când o să-mi iau mașina pe care mi-o doresc, când o să îmi schimb jobul, când o să locuiesc la o casă mai mare.
Bucuria nu este doar despre a ne simți extraordinar de bine, bucuria nu este absența lucrurilor mai puțin bune pentru noi, ci este cumva un echilibru sau balanța să meargă către a avea mai multe zile bune decât zile rele. Asta poate să ne ducă spre zona de mulțumire”, a precizat Carina Coșăreanu.
Carina Coșăreanu: ”Societatea cam ne duce în această direcție - cum poți face să fii tot timpul fericit”
Psiholoaga a explicat că ”de foarte multe ori recunoștința poate să antreneze acest mușchi de a ne da șansa să simțim bucurie”.
”Bucuriile acestea adunate ne pot duce la o stare de fericire. Fericirea este doar o stare, nu este o trăsătură. Nu este ceva ce putem avea permanent, însă societatea cam ne duce în această direcție - cum poți face să fii tot timpul fericit sau cât mai fericit.
Motivul pentru care țările nordice sunt pe primele locuri în topul fericirii: Au foarte multă încredere în autorități
”Ceea ce știm despre țările nordice este că au foarte multă încredere în autorități și au foarte puține griji pentru că în momentul în care se termină un contract salarial, începe șomajul a doua zi. Ei nu au nicio grijă în ceea ce privește modul în care statul ar putea să aibă grijă de ei dacă ar fi nevoie.
Această încredere sau lipsa grijii de mâine este un factor important în ceea ce se măsoară de regulă în aceste studii sociologice”, a mai afirmat psiholoaga, la Euronews România.
Pandemia COVID-19 și războiul din Ucraina, posibile cauze pentru care românii sunt mai puțin fericiți
Întrebată cum se explică faptul că România a scăzut opt poziții în clasamentul țărilor fericite, Carina Coșăreanu a pus acest lucru pe seama temerilor generate în perioada pandemiei COVID-19 și de pericolul apărut odată cu izbucnirea războiului din Ucraina.
”Poate după perioada aceea dificilă pe care toți a trebuit să o înfruntăm în timpul pandemiei, cu multă nesiguranță și cu multe frici, cumva s-a creat speranța că după ce lucrul acesta se va termina o să putem să revenim la stadiul anterior în care să nu mai avem la fel de multe griji, în care să ne putem să ne continuăm drumul către a ne împlini visele. Însă lucrurile după aceea nu au fost la fel de roz.
A fost și amenințarea cu conflictul din Ucraina. Am simțit multă frică în momentul în care acesta s-a declanșat”, a mai spus ea.
”În lockdown a fost o lipsă de speranță globală, nu doar în România, ceea ce ne-a copleșit”
”Este foarte interesant efectul pe care l-a avut pandemia. În lockdown a fost acea pauză care a fost globală, nu doar la noi. A fost o lipsă de speranță globală, nu doar în România, ceea ce ne-a copleșit.
În același timp, toate persoanele care sunt angrenate în asistență socială, include și psihologia, toți aceștia au fost angrenați oamenii să se liniștească, cum să-i ajutăm să aibă un plan, să fie mai bine cu ei, chiar dacă sunt izolați.
Atunci a crescut acea conștientizare a stării de sine. Pot să uit la mine cum mă simt astăzi și există o soluție să mă simt mai bine.
Cumva am ajuns unii dintre noi și într-o zonă hedonistă în care căutăm constant să ne fie doar bine, să simțim doar plăcere, ceea ce a redus plafonul în care noi să tolerăm frustrarea. Până unde pot să accept să simt o frustrare, un disconfort”, a concluzionat ea.
