Miniștri de interne din Uniunea Europeană se reunesc marți la Bruxelles. Aici are loc o ședință în format JAI extrem de importantă pentru România, care așteaptă la poarta Schengen nu doar de anul trecut, ci de peste un deceniu, de când tehnic autoritățile europene au spus ca îndeplinim criteriile pentru aderare.
La această ședință se discută despre aderare dar nu va fi și un vot.
Alte subiecte pe ordinea de zi sunt: lupta UE împotriva criminalităţii organizate, răspunsul UE la invadarea Ucrainei de către Rusia, politica UE în domeniul migraţiei şi al azilului, răspunsul UE la terorism etc
În ceea ce privește subiectul aderării României la Schengen, acesta este primul care apare pe ordinea de zi a ședinței Consiliului JAI. Dar asta nu înseamnă și că va fi luată o decizie în privința celor două state. Concret, nu va exista un vot pentru că NU există unanimitate privind aderarea celor două state.
Olanda se opune în continuare aderării Bulgariei la Schengen, iar Austria blochează aderarea țării noastre. Conform agendei de lucru, pe 5 decembrie, miniștrii de Interne ai țărilor membre vor discuta despre aplicarea integrală a reglementărilor Schengen în Bulgaria și România. A trecut aproape un an de când țara noastră a ratat intrarea în spațiul de liberă trecere din cauza votului negativ al Austriei. Oficialii acestei țări susțin că România se află pe ruta migranților din Orientul Mijlociu către Uniunea Europeană.
Știrea inițială:
România nu intră în Schengen nici în acest an, iar în Consiliul JAI din 4-5 decembrie - pe a cărui ordine de zi se află intrarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație, nu va exista un vot, potrivit unor surse guvernamentale.
Totuși, există discuţii privind organizarea unui Consiliu JAI extraordinar spre finalul lunii decembrie, unde ar urma să se analizeze aderarea României la Schengen în două etape, prima fiind cu intrarea frontierelor aeriene în spaţiul european de liberă circulaţie, din martie 2024.
Ministru austriac: Atât Austria, cât şi România ar beneficia considerabil de pe urma aderării României la Schengen
Aderarea României la Shengen ar avea beneficii atât pentru Austria, cât şi pentru România şi ar aduce avantaje pentru multe companii, potrivit ministrului austriac al Afacerilor Sociale, Sănătăţii, Îngrijirii şi Protecţiei Consumatorilor, Johannes Rauch.
"Atât Austria, cât şi România ar beneficia considerabil de pe urma aderării României la Schengen. Ar exista avantaje pentru multe companii şi ar fi, de asemenea, o mare uşurare pentru cei 30.000 de îngrijitori care lucrează 24 de ore pe zi şi de care depind mii de familii din Austria", a scris Johannes Rauch pe Twitter.
Aceasta a avut marţi o întâlnire cu ministrul român al Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.
Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se regăseşte pe ordinea de zi provizorie a reuniunii miniştrilor de Justiţie şi de Interne de la începutul lunii decembrie la Bruxelles, conform agendei publicate pe site-ul Consiliului.
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) este programat pentru 4 şi 5 decembrie, iar conform agendei provizorii, în a doua zi vor avea loc un schimb de opinii cu privire la situaţia generală a spaţiului Schengen, precum şi un posibil vot privind aderarea României şi Bulgariei.
Ciolacu: România ar putea lua în considerare decuplarea de Bulgaria pentru aderarea în Schengen
În urmă cu trei săptămâni, premierul Marcel Ciolacu declara într-un interviu pentru Bloomberg faptul că Bucureștiul ar putea lua în considerare decuplarea de Sofia pentru aderarea la spațiul Schengen dacă negocierile ar indica un rezultat favorabil.
Premierul a spus că va cere Spaniei - țară care până la finalul anului deține președinția rotativă a Consiliului UE - să organizeze o ședință extraordinară a consiliului JAI în luna decembrie pentru a reexamina candidatura României la Schengen.
Marcel Ciolacu a mai spus că Bucureștiul ar putea, de asemenea, să ia în considerare decuplarea de Bulgaria, dacă negocierile ar indica un rezultat mai bun.
Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria, care continuă să se opună.
