Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen figureaza pe ordinea de zi provizorie a Consiliului JAi din 5 decembrie, a anunțat europarlamentarul român Vlad Gheorghe.
”Aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie! Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică față de cea de anul trecut, de la ședința în care veto-ul Austriei ne-a ținut la cozile Europei încă un an. Este ultimul tren pentru țara noastră, rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcționat și România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011.”, precizează Vlad Gheorghe, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Pe agenda JAI, discuția despre aderarea României și Bulgariei la Schengen apare ca ”posibil”.
Premierul Marcel Ciolacu a declarat recent că Guvernul de la București ar putea lua în calcul decuplarea de Bulgaria în vederea aderării la spațiul Schengen. Într-un interviu acordat publicației Bloomberg, șeful Executivului a afirmat că este o ”profundă nedreptate” faptul că România nu a putut accede la spațiul de liberă circulație, precizând că va solicita o reuniune extraordinară și va lua în considerare măsuri pentru a ieși din acest impas.
De cealaltă parte, ambasadorul Bulgariei la București a spus că România și țara sa trebuie să adere împreună la Schengen. ”Cred că a fost doar o opțiune, nu a fost o soluție. De aceea, continuăm să rămânem împreună, să lucrăm împreună, să fim un grup. Am vorbit recent cu președintele Iohannis că vom rămâne împreună. Cred cu tărie că România și Bulgaria au o cooperare excelentă, inclusiv prim-miniștrii continuă să lucreze împreună până la sfârșitul anului pentru a deveni membri.”, a precizat Radko Vlaykov.
În luna octombrie, cancelarul Austriei a declarat că țara sa se opune în continuare aderării României la spațiul Schengen.
Bulgaria, partenerul care strică relația
Discuțiile privind aderarea la spațiul Schengen au loc la pachet. Dar există mari diferențe între punctele acumulate de România și Bulgaria, la toate capitolele: migrație, stabilitate politică, reformă în justiție, siguranță pe străzi, etc. Împotriva vecinilor s-a poziționat nu doar Austria, ci și Olanda. Guvernul de la Haga este interimar, după demisia premierului Mark Rutte, iar alegerile au loc abia în noiembrie. Trebuie să se miște extrem de rapid noul Guvern pentru a reevalua Bulgaria, în perspectiva ultimului consiliul JAI din 4 decembrie 2023. În plus, vecinii bulgari chiar au o problemă mare pe cap: migrația ilegală, fenomen în creștere. Anul trecut, s-a dublat numărul migranților care au încercat să ajungă în Bulgaria pe la granița bulgaro-turcă.
Deşi principala concluzie a celor şase rapoarte de evaluare Schengen, încheiate în decembrie 2010, pentru termenul iniţial asumat - 27 martie 2011 - a fost că România a ajuns într-un stadiu avansat în ceea ce priveşte implementarea acquis-ului Schengen şi era în mare parte pregătită să adere la spaţiul Schengen, la 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.
Comisia a instituit Mecanismul de cooperare şi de verificare (MCV), ca măsură tranzitorie pentru România şi Bulgaria, după aderarea la UE, pentru problemele legate de nefinalizarea reformei judiciare, de corupţie şi, în cazul Bulgariei, de criminalitatea organizată. Comisia a continuat să evalueze evoluţia Bulgariei şi a României pentru dezvoltarea sistemelor administrative şi judiciare, astfel încât să-şi poată îndeplini obligaţiile aferente statutului de membru al UE şi să poată asigura aplicarea corectă a legislaţiei, politicilor şi programelor europen.
Deşi aderarea la Schengen nu este legată explicit de MCV, mai multe ţări, între care Germania, Franţa, Olanda, Suedia, Finlanda şi Belgia, au cerut ca aderarea Bulgariei şi a României la Schengen să fie condiţionată de progresele înregistrate în cadrul MCV.
Șansa României la Schengen, influențată de alegerile din Olanda
În Olanda au loc alegeri pe 22 noiembrie. Cel mai longeviv prim-ministru din Olanda, Mark Rutte, se retrage după 13 ani de mandat.
Victor Negrescu, europarlamentar și vicepreședintele grupului socialiștilor europeni: "România are tot interesul să mențină acest subiect sus pe agenda europarlamentară și să presăm Austria în a-și schimba poziția cu privire la aderarea României la spațiul de liberă circulație. De altfel, acest subiect a fost inclus pe ordinea de zi pentru că a fost o promisiune a președinției spaniole a Consiliului, care, încă de acum câteva luni, a spus foarte clar că, pe durata mandatului lor, o să avem o astfel de discuție. Totul urmează să fie definit zilele următoare.
Șansa României este puternic influențată de alegerile din Olanda. Dacă în Olanda vor câștiga partidele pro-europene, Austria va rămâne singurul stat care se va opune în continuare aderării României la Schengen și atunci am putea exercita, împreună cu partenerii europeni, o presiune suplimentară asupra Austriei, în speranța că vom putea să-i convingem până la începutul lunii decembrie sau, eventual, în cadrul unei reuniuni extraordinare a Consiliului de Justiție și Afaceri Interne. Deci lucrurile se joacă.
Peste două zile o să știm exact care sunt șansele României și, undeva spre 1 decembrie, o să știm dacă acest subiect rămâne pe ordinea de zi și ne putem duce către un vot la prima reuniune a Consiliului, de la începutul lunii decembrie.
Ar fi o greșeală din partea României să facă un pas în spate. Asta ar însemna că Austria a câștigat înainte să se joace meciul. Ori noi trebuie ca, până în ultima clipă, să menținem presiunea ridicată. Vă reamintesc că Austria și-a schimbat poziția față de România cu câteva zile înainte de votul din decembrie anul trecut. Și acum se poate întâmpla același lucru. Cu cât ne apropiem de acea reuniune, presiunea va crește, cred că oficialii europeni se vor mobiliza și mai mult.
Noi am avut discuții și cu cancelarul german Olaf Scholz, în care avem foarte mare încredere, și cu înalți oficiali de nivelul instituțiilor europene, cu președinta Von der Leyen, deci am crea premise ca această presiune să se realizeze. Însă contează foarte mult și momentul electoral din Olanda, contează și argumentele pe care le prezentăm suplimentar. Eu joi voi merge în Austria pentru a discuta cu mai mulți oficiali de acolo, prezentând argumente suplimentare în speranța că Austria totuși le va lua în calcul. Ei se opun aderării României, fără niciun fel de justificare, fără niciun fel de argument tehnic sau de ordin legal."
Ce spune Cristian Diaconescu, fost ministru de externe
Cristian Diaconescu, fost ministru de externe: "Un minim de profesionalism pe o astfel de temă, când reprezinți interesele României, este să știi ce ce se întâmplă în camera în care va avea loc decizia. De la nivel ministerial în sus, în toate instituțiile europene și nu numai, cei care participă la astfel de reuniuni au mandat de acasă. Deci în mod natural, făcând o informare detaliată și profesionistă, știi cam care va fi poziția în interiorul sălii de decizie. După părerea mea, dacă partea română a acceptat ca acest Consiliu JAI să includă pe agendă și aderarea României și Bulgariei la Schengen, înseamnă că știe că va reuși.
România a întreprins foarte multe demersuri în diverse zone. Este de văzut aici, iar răspunsul este unul singur. România ar face o mare greșeală dacă ar intra într-o zonă de decizie, creând un fel de precedent, în sensul că, atunci când avem interese naționale de promovat, ne încăpățânăm, fără a avea pregătirea necesară, să generăm un anume tip de decizie. Deci, plecând de la prezumpția de profesionalism și bună credință, înseamnă că România astăzi este convinsă, participând la acest Consiliu JAI pe această agendă, de faptul că va merge.
Sunt convins că și ei își continuă demersurile (n.r.: Bulgaria) și că au un anume tip de perspectivă, iar în acest orizont de așteptare în politica externă, ai în vedere toate evenimentele și desfășurările politice ce pot să aibă loc.
În acest moment, tema migrației continuă să fie una extrem de sensibilă, chiar dacă nu are legătură - așa cum Austria a încercat să genereze acest subiect - cu admiterea României și Bulgariei în Schengen. Afectează, din punct de vedere politic, mai ales statele care trec prin momente electorale, un anume tip de determinare în ceea ce privește decizia internă.
Nu cred că toate eforturile României trebuie să se concentreze strict pe Austria. Decizia este colectivă privind Schengenul. În momentul în care s-a creat o masă critică - și experiența internațională arată foarte clar acest lucru - chiar dacă un stat are o poziție politică de respingere a unei decizii, evită cu tot dinadinsul singularizarea. În acest moment, nici Austria, nici Olanda, din păcate, nu se singularizează, ele nu se izolează față de decizia unanimă, mai ales în nucleul dur al UE. Dar toate aceste aspecte trebuie să le cunoști și să știi să le proporționezi."
