Cei 5.000 de militari NATO staționați în România sunt ”total insuficienți”, iar capacitățile militare și muniția pe care o are România nu sunt suficiente pentru a descuraja Rusia. Avertismentul a fost lansat de politologul Marius Ghincea, cercetător în cadrul Universității ETH Zurich, care a evidențiat că liderii occidentali nu au pus suficientă presiune asupra Guvernului României pentru a crește investițiile în apărare. De asemenea, Iulian Fota, expert în securitate națională, a atras atenția că forțele navale române nu ar avea capacitățile necesare pentru a descuraja Marina rusă în cazul unei confruntări pe Marea Neagră.
În emisiunea ”Vocile care contează” de la Euronews România, Iulian Fota a evidențiat că ”Marina militară stă foarte prost” la nivel de dotări pentru că, din lipsă de investiții, a fost ”neglijată de ani de zile”.
”Marina militară stă foarte prost. Stă prost pentru că e neglijată de ani de zile. E adevărat că dotările de marină costă și din punct de vedere operațional navele sunt cele mai scumpe dotări pe care o Armată și-o poate dori. (...)
Într-o relație directă a României cu Marina rusă, vreau să vă spun că nu speriem pe nimeni pentru că efectiv marina militară nu are capabilitățile necesare pentru a-i descuraja pe ruși. E suficient să ne uităm la dotările pe care le au rușii pe navele lor comparativ cu dotările noastre și o să ne dăm seama că noi ca țară, fără să iau NATO în ecuația asta”, a afirmat expertul în securitate națională.
Analist: ”Nu prea avem echipamente care să-i țină pe ruși la distanță”
”Noi nu îi impresionăm pe ruși. Nu suntem capabili în momentul ăsta cu ceea ce avem, că nu prea avem echipamente care să-i țină pe ruși la distanță. Luați fregatele. Ce armament au fregatele pe ele? Un tun. În epoca asta în care vorbim de echipamente moderne, de drone, tunul poate doar pe traficanții de droguri să-i sperie sau pe cei cu migranții ilegali. Altfel, tunul nu are prea mare relevanță în momentul ăsta. (...)
Lucrurile arată foarte prost și arată foarte prost într-o țară care produce de 30 de ani nave militare foarte moderne. Se știe că la Galați și în celelalte șantiere pe care le avem producem nave militare foarte moderne (dar care pleacă în alte țări)”, a precizat Iulian Fota.
Iulian Fota: SUA nu vor să escaladeze situația complicată pe care o au în momentul acesta în relația cu Rusia
În acest context, expertul a amintit că Olanda, Belgia și Pakistanul și-au dotat marina militară cu nave produse la Galați.
”Faptul că nu avem nave NATO în Marea Neagră nu se datorează Montreux (Convenția de la Montreux cu privire la statutul strâmtorilor, n.red). Nu interzice prezența navelor NATO în Marea Neagră. E o decizie politică pe care statele membre în frunte cu SUA au luat-o.
Nu vor să escaladeze situația complicată pe care o au în momentul acesta în relația cu Rusia.
E o problemă pe care am abordat-o, dar diplomatic e foarte greu de rezolvat. Nu vor să vină, nu pentru că nu îl lasă Montreux... Văd că sunt rostogolite aceste argumente false.
Astăzi dacă americanii ar vrea să intre în Marea Neagră prin Ankara, Turcia, nu au argumente juridice să-i împiedice să facă acest lucru, cu condiția să respecte ce spune convenția de la Montreux - 21 de zile și un anumit tonaj”, a mai precizat expertul, la Euronews România.
Chiar dacă NATO a declarat Marea Neagră zonă de importanță strategică, Fota susține că România are nevoie de investiții în marina militară, în contextul războiului din Ucraina.
Politolog român în Elveția, despre importanța strategică a Mării Negre: România nu investește aproape nimic în propria flotă militară, atunci această retorică nu este luată în mod serios
La rândul său, politologul Marius Ghincea, cercetător în cadrul Universității ETH Zurich, a precizat că România își pierde din credibilitatea, din cauza lipsei de investiții în tehnică militară, atunci când pledează la nivel internațional ca Marea Neagră să fie de importanță strategică pentru aliații NATO.
”Lipsa capabităților navale românești decredibilizează și retorica românească legată de importanța strategică a Mării Negre. Atunci când Bucureștiul se duce la Bruxelles sau la Washington și vorbește despre importanța strategică a securității la Marea Neagră, dar nu investește aproape nimic în propria flotă militară, atunci această retorică nu este luată în mod serios. Nu arată credibilitate.
Lipsa de investiții în propria tehnică militară din flota navală arată că de fapt că tu spui una, dar ceea ce faci nu se potrivește cu ceea ce spui”, a explicat politologul.
Marius Ghincea a punctat că Turcia are interesul de a-și menține influența în Europa de Est și în zona Mării Negre, motiv pentru care a adoptat o politică externă pragmatică.
”În ceea ce dovedește cooperarea la Marea Neagră, Turcia s-a dovedit a fi principala provocare în ultimii ani, în special că Turcia are un interes de a-și menține influența (Rusia, Orientul Mijlociu și Mediterana de Est)....
Turcia a adoptat o politică externă extrem de pragmatică și tranzacționarea în ultimul deceniu. Are un interes strategic să limiteze influența occidentală în Marea Neagră, să-și mențină un cvasimonopol de influență în Marea Neagră și să se asigure că poate să contrabalanseze Federația Rusă.
În același timp, nici SUA nu au dorit să pună foarte multă presiune asupra Turciei să crească prezența NATO. SUA au resurse și interese multiple. Resursele sunt limitate, prioritățile sunt în altă parte, în Asia. Convenția de la Montreaux oferă o scuză facilă prietenilor americani de a nu avea o prezență mai ridicată”, a mai spus politologul.
Ghincea susține că ”o Turcie puternică ar conveni și României în condițiile în care Turcia menține o aliniere cât de cât strategică a pozițiilor NATO”, însă ”produce nesiguranță” în condițiile în care are interese în mai multe regiuni.
”Turcia se folosește de interesele sale multiple din diverse regiuni. Se foloșește de conflictele cu Rusia, cu SUA pentru a contrabalansa și a-și maximiza beneficiile din toate părțile. Facilitează exportul ilegal de produse aflate sub sancțiuni în Europa către Rusia. Facilitează în același timp interese americane în regiune.
Turcia este un actor extrem de pragmatic care uneori acționează în concordanță cu interesele României și ale Alianței, dar deoseori nu. Iar asta produce nesiguranță.
Acei 5.000 de soldați NATO pe care îi avem în România sunt total insuficienți. Capabilitățile militare și muniția pe care o are România este insuficientă.
România, deși și-a propus să cheltuiască mai mult pentru apărare, pare că nu este capabilă să cheltuiască banii pe care și-i alocă în buget.
Din punctul meu de vedere, o parte din vină o au și liderii occidentali, în special cei americani și cei de la NATO care nu au pus suficientă presiune. Nu au pus suficientă presiune asupra elitelor românești să se mobilizeze mult mai bine”, a concluzionat politologul.
