Reuniunea miniştrilor de Externe ai ţărilor NATO care va avea loc la Bucureşti, pe 29 şi 30 noiembrie, „va demonstra încă o dată unitatea şi solidaritatea aliate şi va căuta soluţii pentru a contracara efectele războiului brutal de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei”, a transmis ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.
Sursă foto: AP/Agerpres/Profimedia
„O reuniune foarte relevantă, care confirmă rolul şi profilul României în Alianţa Nord-Atlantică”
Potrivit lui Bogdan Aurescu, ministeriala NATO de la Bucureşti este „o reuniune foarte relevantă, care confirmă rolul şi profilul României în Alianţa Nord-Atlantică şi, în acelaşi timp, indică importanţa strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, deci şi pentru România”.
„Alegerea Bucureştiului ca loc de desfăşurare a Ministerialei (Reuniunea şefilor diplomaţiilor din statele membre NATO - n.r.) are multiple semnificaţii. Şi mă bucur că în zilele următoare "toţi ochii" vor fi aţintiţi spre Bucureşti, pentru că, în mod real, timp de câteva zile, cele mai importante subiecte pentru securitatea regională, europeană şi euroatlantică vor fi dezbătute aici. Este un semnal clar al faptului că România, în această parte a lumii, contează, atât la nivelul NATO şi al Uniunii Europene, cât şi la nivel internaţional, în general”, a mai spus Aurescu.
El a adăugat că „pentru România, momentul are şi o încărcătură simbolică aparte, având în vedere că anul acesta se împlinesc 20 de ani de la primirea de către ţara noastră a invitaţiei de aderare la NATO la Summitul de la Praga din 21 - 22 noiembrie 2002, moment care va fi marcat în marja reuniunii”.
Totodată, a subliniat ministrul Afacerilor Externe, „nu este o coincidenţă nici faptul că prima participare formală a unui ministru al Afacerilor Externe din Republica Moldova la o reuniune ministerială a NATO are loc aici, la Bucureşti”.
Conform şefului diplomaţiei de la Bucureşti, „este în pregătire o Declaraţie comună a miniştrilor de Externe, al cărei text se află în curs de negociere”.
„O astfel de practică nu este comună reuniunilor miniştrilor Afacerilor Externe, ceea ce demonstrează încă o dată importanţa reuniunii de la Bucureşti. Sunt încrezător că eforturile diplomaţiei române şi ale celorlalţi aliaţi vor rezulta într-o Declaraţie care să reflecte interesele şi obiectivele majore ale României, ca parte a intereselor şi obiectivelor comune ale statelor NATO, inclusiv în pregătirea viitorului Summit de la Vilnius, din 2023, dar şi în scopul reafirmării abordării hotărâte şi vizionare a Alianţei”, a declarat Bogdan Aurescu.
„Securitatea şi stabilitatea României vor avea de câştigat”
Fostul ministru al Afacerilor Externe Cristian Diaconescu este de părere că prin organizarea la Bucureşti a reuniunii şefilor de diplomaţii din ţările membre NATO securitatea şi stabilitatea României vor avea de câştigat, el exprimându-şi speranţa ca reacţia şi determinarea statelor Alianţei şi a celor care participă la acest proiect să fie una „uniformă” în privinţa abordării Flancului Estic de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
„Tocmai pornind de la contextul de securitate de la graniţele ţării şi, în egală măsură, frontiera NATO şi a Uniunii Europene, în acest moment ne aflăm într-o zonă limitrofă unei crize, care îmbracă forme violente, de război. Deci, reuniunea este oportună, necesară, salut organizarea ei şi, în mod egal, faptul că la această reuniune participă nu numai miniştri de Externe din ţările membre NATO, dar şi reprezentanţi ai ministerelor de Externe din Ucraina şi Republica Moldova, precum şi Bosnia şi Herţegovina. Practic toate zonele cu potenţial ameninţător privind securitatea şi stabilitatea în ceea ce priveşte spaţiul european pot face obiectul discuţiei la nivelul miniştrilor de Externe”, a declarat, pentru Agerpres, Cristian Diaconescu.
„În mod sigur, faţă de situaţia din Ucraina şi Republica Moldova. În mod evident, în acest moment discutăm nu numai de sprijinirea aspiraţiilor de integrare europeană ale acestor state, ci şi dintr-o perspectivă în dublu sens, care are în vedere stabilitatea şi securitatea regională. Pentru că a sprijini Ucraina, dar şi Republica Moldova reprezintă un argument în ceea ce priveşte securitatea şi apărarea chiar a spaţiului european. Nu este numai un semnal în legătură cu susţinerea apartenenţei la un sistem de valori, şi anume cele occidentale, ci şi o gândire strategică pentru care, în acest moment, trebuie să investim eforturi, cât timp nu numai frontierele din punct de vedere al protecţiei lor interioare sunt importante, ci şi zona limitrofă. Odată ce aceste state se află sub o ameninţare directă, practic angajate într-un război cât se poate de clar, în condiţiile ofensivei Federaţiei Ruse, este absolut normal ca spaţiul european şi euroatlantic să aibă o reacţie de sprijin inclusiv în ceea ce priveşte Ucraina şi Republica Moldova, cum, de altfel, se întâmplă”, a punctat analistul politic.
Potrivit acestuia, în urma organizării la Bucureşti a reuniunii şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, în contextul războiului din Ucraina, România poate obţine „confirmarea solidarităţii, a coeziunii”.
Cristian Diaconescu şi-a exprimat speranţa ca la această reuniune „să existe, din punctul de vedere al reacţiei şi al determinării statelor NATO şi a celor care participă la acest proiect o uniformitate în privinţa abordării Flancului Estic de la nord la sud, de la Marea Baltică la Marea Neagră”.
„Deci, o decizie uniformă a Alianţei Nord-Atlantice în ceea ce priveşte şi prezenţa avansată a NATO şi decizia categorică a statelor membre în ce priveşte semnalul pe care îl trimit în exterior legat de determinarea de a apăra Flancul Estic. Este cât se poate de important în legătură cu mesajul pe care îl va primi inclusiv Moscova, din această perspectivă”, a afirmat Cristian Diaconescu.
„Ministeriala transmite un mesaj legat de păstrarea unităţii Alianţei Nord-Atlantice”
Ministeriala transmite un mesaj legat de păstrarea unităţii Alianţei Nord-Atlantice, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.
„Ceea ce am văzut de-a lungul acestei crize a fost că aliaţii au stat alături ca niciodată înainte. A fost o unitate extrem de strânsă între aliaţi şi cred că acesta a fost un lucru neprevăzut pentru Rusia. Rusia a crezut că ne vom prăbuşi, că fiecare va merge pe drumul său. Nu am văzut aşa ceva. Inclusiv în aceste vremuri grele, oamenii au rămas împreună, deoarece au realizat care sunt mizele. Nu spun că e uşor. Cred că reuniunile ministeriale precum cea de la Bucureşti sunt o platformă importantă şi o oportunitate", a afirmat Lungescu.
Potrivit acesteia, „situaţia din Ucraina, dar şi situaţia globală din regiunea Mării Negre, îngrijorările legate de securitate din întreaga regiune euroatlantică vor fi priorităţile agendei de la Bucureşti”.
Ea a adăugat că, în acest context, vor fi discuţii legate de sprijinul viitor pentru Ucraina.
„Este clar că acest conflict va dura mai mult şi că trebuie să continuăm susţinerea Ucrainei pentru o cursă lung”, a arătat Oana Lungescu.
Este pentru prima dată în istorie când Republica Moldova este invitată în acest format.
„Sprijinul pentru Republica Moldova este în mare legat de partea de instituţiile de Apărare şi forţe armate. De asemenea, vorbim de un sprijin pe termen lung pentru reforme, despre alinierea forţelor armate moldovene la standardele occidentale NATO. Acest tip de ajutor a fost intensificat după Summitul de la Madrid şi va continua. Este un parteneriat care depinde de cererile partenerului, aici, Republica Moldova. Nu este ceva ce noi, NATO, impunem. Tot ce facem este adaptat la partenerii noştri, la cerinţele lor”, a explicat purtătorul de cuvânt.
„O recunoaştere a rolului pe care România îl are în această parte a Europei”
Reuniunea de la Bucureşti a şefilor diplomaţiilor din ţările membre NATO, prima întâlnire de o asemenea importanţă de la Summitul Alianţei Nord-Atlantice din anul 2008, reprezintă o recunoaştere a rolului pe care România îl are în această parte a Europei, a declarat, pentru Agerpres, politologul Cristian Pîrvulescu.
„Este de o importanţă crucială. Este o recunoaştere a rolului pe care România îl are în această parte a Europei. Acest lucru nu va fi doar simbolic, reuniunea din 2008 fiind una mult mai importantă, ştim acest lucru, pentru că tot ceea ce s-a întâmplat ulterior, inclusiv războiul din Ucraina, datorându-se poziţiilor care au fost afirmate acolo, atât de partenerii NATO, cât şi de Vladimir Putin, încă, la vremea aceea, preşedinte al Rusiei la al doilea mandat. Acum, această reuniune reprezintă confirmarea poziţiei pe care România o are, o poziţie unică în această zonă - să rămână un pilon al NATO şi, evident, nu doar militar, ci şi politic, acest lucru trebuie să fie subliniat. Şi este, în egală măsură, un mesaj transmis cetăţenilor României în ceea ce priveşte rolul pe care ţara noastră îl are în această organizaţie a cărei importanţă este acum evidentă pentru toată lumea”, a precizat profesorul Cristian Pîrvulescu.
El spune că invitarea la reuniunea de la Bucureşti a unor ţări precum Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Finlanda, Suedia şi Bosnia şi Herţegovina, unele exprimându-şi dorinţa de a face parte din Alianţa Nord-Atlantică, a reprezentat un criteriu în alegerea participanţilor la eveniment.
„Cu siguranţă, da, pentru că în zona din apropierea Rusiei statele se simt în momentul de faţă în primejdie - Finlanda a făcut deja cerere oficială, dar este, pentru moment, blocată de Ungaria şi Turcia, nu întâmplător ţări care au o relaţie specială cu Rusia. Pentru celelalte ţări, Georgia şi Ucraina, este un semnal vital, aceste ţări şi-ar dori, dar contextul geopolitic face improbabilă aderarea lor, iar ceea ce se întâmplă în Balcanii de Vest, nu doar în Bosnia şi Herţegovina, ci şi în Kosovo sau în Muntenegru, arată cât de importantă este această zonă pentru menţinerea stabilităţii. Aşa că invitarea acestor state are o semnificaţie geopolitică, este un semnal transmis către Moscova şi către partenerii ei, indirect, din zonă care sunt interesaţi în destabilizarea situaţiei din Balcani”, a explicat politologul.
România poate obţine „o poziţie mult mai importantă în cadrul NATO”
Analistul politic a mai spus că, la finalul reuniunii de la Bucureşti, în contextul războiului din Ucraina, România poate obţine „o poziţie mult mai importantă în cadrul NATO, o recunoaştere a rolului pe care ţara noastră îl are aici şi o întărire a capacităţilor militare pe termen mediu, nu doar ale României, ci şi ale partenerilor prezenţi aici”.
Analistul politic Radu Magdin afirmă că desfăşurarea, în premieră, la Bucureşti, a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din ţările membre NATO reprezintă un succes al diplomaţiei române, venind atât într-un context dificil în regiune, cât şi în continuarea Summitului de la Madrid, unde România a obţinut o serie de succese importante, în special în ceea ce priveşte consolidarea profilului Mării Negre în arhitectura deciziilor şi focusului Alianţei Nord-Atlantice.
„Este, în acelaşi timp, semnalul pe care Alianţa trebuia să îl transmită în legătură cu angajamentul puternic şi cu atenţia pe care o acordă regiunii Mării Negre. Totodată, organizarea acestei reuniuni la Bucureşti vine şi pentru a arăta în ce direcţie se îndreaptă preocupările Alianţei. Şi aici trebuie să menţionez că, din păcate, am revenit la preocupări legate de est, după ce în urmă cu câţiva ani Alianţa începea să se orienteze mai mult spre sud şi spre Indo-Pacific. Pe lângă faptul că această reuniune vine într-un moment oportun, ea poartă totuşi o nuanţă firească: România este un membru NATO dedicat, ţara noastră a concentrat, în ultimii ani, o mare diversitate de trupe străine, tehnică militară şi contribuţii semnificative la procesele de reflecţie strategică de la nivelul Alianţei”, a declarat, pentru Agerpres, analistul de politică externă.
Obiectivele României sunt, după cum a afirmat Radu Magdin, să îşi fortifice capacităţile de care dispune, inclusiv resursele de influenţă politică, să consolideze în continuare prezenţa trupelor aliate în ţară, inclusiv în linia deciziilor Summitului de la Madrid şi să ajungă într-o poziţie din care, la nivel regional, să poată susţine eforturile de pace şi stabilizare.
Arcul de Triumf va fi iluminat în albastru
Arcul de Triumf va fi iluminat în albastru în perioada următoare pentru a marca desfăşurarea la Bucureşti a reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
„Pentru că Bucureştiul găzduieşte Reuniunea miniştrilor de Externe ai statelor NATO, în perioada 25 - 29 noiembrie, prin Direcţia Generală de Arhitectură şi Monumente de For Public, Primăria Capitalei va ilumina arhitectural suprafaţa Arcului de Triumf în albastru şi va arbora steagul României şi steagul NATO în arcada monumentului”, precizează PMB, pe pagina sa de Facebook.
Tot în acest context, Primăria Capitalei informează că vor fi amplasate aproximativ 2.400 de steaguri tricolore şi NATO în zona centrală a oraşului, până la ieşirea din Bucureşti spre Aeroportul Otopeni (zona Podului Băneasa).
ȘI Logoul Reuniunii miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO este prezentat în aceste zile pe panouri electronice din București.
Potrivit MAE, în mijloacele de transport STB rulează un material informativ ce prezintă pe scurt rolul Alianţei Nord-Atlantice.
Având în vedere că după Ministeriala NATO de la Bucureşti este marcată şi Ziua Naţională a României, PMB anunţă că Administraţia Străzilor a marcat deja culoarul pentru defilarea prilejuită de ziua de 1 Decembrie în zona Arcului de Triumf.
Pentru cetăţenii care vor participa la defilare, vor fi montate trei ecrane de tip LED pe traseul Arcul de Triumf - Piaţa Victoriei.
Efectivele Direcţiei Generale de Poliţie Locală şi Control a Municipiului Bucureşti participă, sub coordonarea Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, pentru asigurarea măsurilor de ordine şi linişte publică conform atribuţiilor Legii 155/2010, menţionează PMB.
De asemenea, accesul în Palatul Parlamentului, în curtea şi perimetrul acestuia va fi restricţionat în perioada 29 - 30 noiembrie.
Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc la Bucureşti pe 29 şi 30 noiembrie
Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre NATO are loc la Bucureşti pe 29 şi 30 noiembrie.
Evenimentul va fi găzduit, în numele României, de ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, şi reprezintă prima reuniune NATO de nivel înalt desfăşurată într-un stat de pe Flancul Estic, aflat în prima linie de apărare a Alianţei, de la declanşarea agresiunii brutale a Rusiei asupra Ucrainei, la 24 februarie 2022.
Potrivit unor oficiali NATO, în prima zi a reuniunii de la Bucureşti, pe 29 noiembrie, va fi organizată o sesiune care va aborda războiul dintre Rusia şi Ucraina, urmată de o cină informală, unde este invitat ministrul de Externe de la Kiev, Dmitro Kuleba. Aceasta este o oportunitate pentru oficialul ucrainean de a detalia situaţia din ţara sa.
Pe 30 noiembrie este programată o discuţie a miniştrilor aliaţi cu reprezentanţii Finlandei şi Suediei. De asemenea, va exista o sesiune dedicată Bosniei şi Herţegovinei, Georgiei şi Moldovei, o ocazie pentru ţări aliate să facă angajamente suplimentare faţă de aceşti parteneri, sub formă de pachete adaptate de ajutor.
De asemenea, luni şi marţi, se va desfăşura, în Capitală, Reuniunea Liderilor de la Munchen (Munich Leaders Meeting - MLM). Ministerul Afacerilor Externe este co-organizator al acestui eveniment prestigios, care constituie formatul restrâns al Conferinţei de Securitate de la Munchen (Munich Security Conference - MSC).
„Vom avea o agendă politico-diplomatică şi de securitate extrem de încărcată şi dinamică săptămâna viitoare, începând cu Reuniunea Liderilor de Munchen, pe 28 - 29 noiembrie, şi continuând cu Reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe din statele membre NATO, pe 29 - 30 noiembrie. Bucureştiul va fi astfel, timp de trei zile, capitala diplomaţiei europene, euroatlantice şi dincolo de aceste regiuni. Aceste două evenimente de înaltă vizibilitate pentru ţara noastră şi cu participare internaţională de cel mai nivel înalt, organizate în premieră în România, au loc într-un moment critic pentru securitatea regională şi euroatlantică, marcat de războiul declanşat de Rusia în Ucraina şi de impactul său multidimensional, reconfirmând profilul activ al ţării noastre la nivel internaţional, mai ales pe dimensiunea de politică externă şi de securitate, dar şi importanţa strategică a Mării Negre”, a transmis şeful diplomaţiei române, Bogdan Aurescu, potrivit unui comunicat al MAE.
România a aderat oficial la NATo pe 29 martie 2004
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la Alianţa Nord-Atlantică (NATO) prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO din Bruxelles. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie, potrivit MAE. Statutul de membru al NATO i-a conferit României şi ocazia de a găzdui evenimente semnificative pentru parcursul Alianţei.
Reuniunile la nivel de miniştri de Externe ai NATO, numite şi ministeriale de Externe, sunt sesiuni care au loc în cadrul Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism politic decizional din cadrul NATO, conform https://www.nato.int/.
Reprezentanţii ţărilor membre ale NATO au un loc în Consiliul Nord-Atlantic, consiliu care se poate întruni la nivelul „Reprezentanţilor permanenţi” sau „Ambasadorilor”, la nivelul miniştrilor de Externe şi ai apărării (ministeriale) şi la nivelul şefilor de stat şi de guvern (summit-uri).
Summit-urile NATO sunt organizate la nivel de şefi de stat şi de guvern şi, adesea, au loc în momente cheie ale evoluţiei Alianţei, nefiind întâlniri regulate.
În schimb, reuniunile miniştrilor de Externe din statele NATO au loc în cadrul Consiliului de două ori pe an şi uneori mai des, iar temele discutate au în vedere urmărirea priorităţilor politice aliate pe domeniile esenţiale ale activităţii Alianţei. În anii în care au loc summit-uri NATO, aceste reuniuni la nivel de miniştri de Externe au şi rolul de a pregăti subiectele dezbătute şi deciziile adoptate de şefii de stat sau de guvern ai ţărilor aliate, conform site-ului https://catalog.archives.gov/.
Deciziile Consiliului Nord-Atlantic (CNA) au acelaşi statut şi valabilitate, indiferent de nivelul la care se reuneşte, mai indică sursa citată.
CNA se întruneşte cel puţin în fiecare săptămână şi adesea mai frecvent, la nivelul Reprezentanţilor Permanenţi. Se mai reuneşte de trei ori pe an la nivelul miniştrilor apărării şi, ocazional, la nivel de summit, cu participarea şefilor de stat şi de guvern, potrivit https://www.nato.int/.
La reuniunile ministeriale de la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, fiecare stat este reprezentat de ministrul său de Externe.
Reuniunile ministeriale sunt conduse, de obicei, de secretarul general al NATO
Reuniunile ministeriale sunt conduse, de obicei, de secretarul general al NATO sau, în lipsa acestuia, de adjunctul său.
La reuniunile ministeriale de Externe, ministrul de Externe al unei ţări îşi asumă rolul de preşedinte de onoare. Poziţia se roteşte anual între statele membre în ordine alfabetică, mai scrie https://www.nato.int/.
Cel mai frecvent, ministerialele de Externe ale NATO au loc la sediul de la Bruxelles al organizaţiei. Reuniunea la nivel de miniştri de Externe ai NATO, organizată în perioada 30 noiembrie-1 decembrie 2021, la Riga, în Letonia, a fost prima de acest gen desfăşurată în afara Belgiei de la debutul pandemiei de COVID-19. Următoarea reuniune în afara sediului NATO de la Bruxelles a avut loc la 15 mai 2022, la Berlin, în Germania. Reuniunea miniştrilor de Externe de la Bucureşti, din 29-30 noiembrie 2022, ar fi a treia sesiune la acest nivel, organizată în afara sediului NATO de la Bruxelles, de la începutul pandemiei.
