În timp ce Guvernul caută să facă economii prin reducerea cheltuielilor în mai multe sectoare bugetare, un alt subiect provoacă dezbateri aprinse - reorganizarea teritorială. Ca o soluție pentru a se face economii la bugetul de stat, mediul de afaceri din Romania cere ca localitățile care nu mai îndeplinesc criteriile pentru a se încadra în municipii , orașe sau comune sa fie retrogradate. Mulți dintre primarii orașelor sunt de acord cu reforma teritorială, însă după alegeri.
Ce spun edilii despre aceste măsuri?
Ideea reorganizării teritoriale, vehiculată ani la rând de guvernele din România, este îmbrățișată de unii primari din orașe. Edilii spun că astfel ar putea să aibă mai multă autonomie și forță de dezvoltare.
”Noi chiar am abordat problema la Asociația Orașelor de desființare a consiliilor județene care au anumite responsabilități și administrează anumite obiective, dar care pot fi transferate foarte simplu la localitățile respective. Mai avem probleme cu infrastructurile și utilitățile încă mai sunt probleme între localități că stația de epurare este în localitatea cealaltă,” a explicat George Baciu, primarul localității Slănic Moldova.
”Din punctul nostru de vedere, al AOR (Asociația Orașelor din România, n.red.), noi considerăm orașul centru de dezvoltare locală și suntem de acord cu eficientizarea actului administrativ. Din România, mi se pare normal să avem această dezbatere la nivel național și să găsim soluții, la fel cum s-au găsit în Polonia și celelalte state est-europene, să găsim și noi soluții ca eficiența administrației locale să fie mai mare,” a declarat Ovidiu Teban, primarul orașului Cugir și președintele Asociației Orașelor din România.
”Cred că este necesară. Având în vedere că funcționăm în baza unei legi din 1968. Practic 55 de ani nu a fost modificată și cred că împreună cu asociațiile, și consiliile județe ar trebui făcută o dezbatere să încercăm să avem o lege care să îmbunătățească, să simplifice actul administrativ,” a explicat Groza Dănuț, primarul orașului Sânnicolau Mare.
Care sunt propunerile?
Măsuri cerute de Camera de Comerț:
- Reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15;
- Redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
- Redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
- Toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Oamenii de afaceri spun că prin această reorganizare administrativ teritorială se vor face economii la bugetul de stat și se va reduce birocrația. Cifrele de la ultimul recensământ arată că cel puțin 80 de localități nu mai îndeplinesc criteriile pentru a se numi municipii sau orașe.
În cazul în care s-ar face această restructurare cerută de mediul de afaceri din România, puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ. Județele Mehedinți, Tulcea și Brăila ar rămâne cu un singur oraș, municipiul-reședință.
Actuala împărțire a teritoriului datează încă din 1968, când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948. Mai multe guverne au încercat de-a lungul timpului reorganizarea regiunilor, dar nu au reușit. Și președintele Klaus Iohannis a spus că este nevoie de o reformă teritorială.
