Peste 3.500.000 de ucraineni au intrat în România de când a izbucnit războiul. Un an de teamă, lacrimi, nesiguranță, fugă pentru a scăpa cu viață. La granițele cu România, ucrainenii au primit sprijin. De la ceai cald, o vorbă bună, mâncare, cazare și chiar un prim consult medical, dacă aveau nevoie. Peste un milion de refugiați au intrat în țara noastră prin vama Siret. Acolo au fost așteptați de voluntari și ONG-uri. A trecut un an, iar oamenii tot vin. Încă mai găsesc alinare.
Despre modul în care au acționat autoritățile din România în cazul refugiaților ucraineni a vorbit în direct, la Euronews România, Pablo Zapata, reprezentantul agenției pentru refugiați ONU în România. Întrebat unde se află România când vine vorba de fluxul de refugiați care au plecat din Ucraina, acesta a răspuns că țara noastră se află în topul primelor zece țări.
Pablo Zapata, reprezentantul agenției pentru refugiați ONU în România: "România se află după Polonia la numărul de refugiați. Aici vorbim de refugiați care au venit fie direct din Ucraina, prin vămile centrale, sau de cei care au venit prin Republica Moldova. Majoritatea refugiaților care au intrat în România s-au deplasat în alte țări din Europa. Putem vorbi de 111.000 de persoane care au decis să rămână în țară. România se află în top zece țări prin care au trecut refugiații și au decis să rămână.
Sunt și refugiați care au plecat în Rusia, s-au dus din interes de serviciu și cred că primesc un anumit tip de asistență."
Răspunsul României în cazul refugiaților ucraineni
Întrebat cât de bune au fost condițiile din România pentru ucraineni, reprezentantul ONU a spus că răspunsul României a fost "exemplar, eficient, uman, prompt”.
Pablo Zapata, reprezentantul agenției pentru refugiați ONU în România: "Când vorbesc cu prietenii mei despre România, le spun mereu că răspunsul țării a fost excelent. Iar ei nu mă cred. Răspunsul din partea României a fost exemplar, eficient, uman, prompt. Echipa mea din teren a văzut acest lucru și a putut compara cu situația din alte țări. Autoritățile române, încă din primele două zile s-au axat pe două direcții de acțiune: acțiunea la graniță și acțiunea de transport în alte orașe. România a depus foarte mult efort. Situația a fost foarte bună, nu mă pot gândi nici măcar la un incident. ONG-urile au intervenit prompt la graniță. Mă gândesc și la copiii care au trecut granița fără familie. Au existat familii care au adoptat copii la un moment dat. România a fost prima țară din Uniunea Europeană care a avut un plan de acțiune pe termen lung, care au avut în vedere protejarea refugiaților din Ucraina."
Două planuri pentru ce-l de-al doilea an de război
Pablo Zapata, reprezentantul agenției pentru refugiați ONU în România: "Pe 15 februarie a fost lansat un apel internațional la nivelul comunității de refugiați și au fost lansate două planuri cu privire la cel de-al doilea an. Planul umanitar și cel de răspuns la refugiații care intră în țările europene. 215 oameni au lucrat la acest plan, dintre care 32 români. Toate țările au contribuit cu o sumă foarte mare de bani pentru găzduirea refugiaților. România a reușit să-și impună acest sistem foarte eficient de primire a refugiaților face ca toată problema să devină mai ușoară pentru ONU. România oferă un exemplu despre cum se răspunde eficient în acest fel de problemă."
