Record negativ pentru actuala Opoziție. Lipsa de cooperare dintre partidele din această zonă politică a făcut ca, timp de aproape trei ani, să nu poată fi folosit principalul instrument de sancționare a activității unui guvern, moțiunea de cenzură.
AUR, USR, UDMR și celelalte formațiuni parlamentare care se declară critici ai actualei coaliții PSD-PNL au reușit astfel să doboare vechiul record din anii 90, după cinci sesiuni parlamentare de inactivitate în acest domeniu. O situație care riscă să se perpetueze și în viitoarea legislatură, iar liderii Opoziției să facă doar figurație, dacă nu vor găsi soluții de colaborare, avertizează analiștii.
Opoziția, fără moțiune de cenzură de trei ani
Timp de aproape trei ani, de-a lungul a cinci sesiuni legislative, reprezentanții actualei Opoziții nu au reușit să se înțeleagă pentru a strânge împreună numărul minim de semnături necesare pentru depunerea unei moțiuni de cenzură. Și asta în ciuda faptului că, împreună, grupurile USR, AUR, UDMR, plus reprezentanții Forței Dreptei și cei ai REPER au un potențial de aproape 170 de semnături.
Noul record depășeste contraperformanța Opoziției din perioada anilor 1994-1996, atunci când premierul Văcăroiu nu s-a confruntat cu nici o moțiune de cenzură, deși conducea un guvern PDSR minoritar.
- Sunt necesare 117 semnături pentru inițierea unei moțiuni de cenzură.
- Voturi necesare pentru adoptarea unei moțiuni de cenzură - 234.
- Opoziția are, în total, 169 de senatori și deputați (USR: 64 senatori și deputați, AUR: 41 senatori și deputați, UDMR: 29 senatori și deputați, REPER: 20 senatori și deputați, Forța Dreptei: 15 senatori și deputați).
De ce s-a ajuns în această situație
Motive pentru actuala stare de lucruri sunt destule.
Raluca Alexandrescu, profesor universitar, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București: "În ultima legislatură, opoziția a înțeles foarte puțin să se comporte ca opoziție. USR-ul, în mod special, nu a dat senzația, în ultima legislatură, că înțelege ce înseamnă de fapt un partid politic parlamentar și asta este chiar și mai serios decât incapacitatea de a aduna suficiente voturi pentru o moțiune de cenzură.
Aș vedea două chestiuni care trebuie distinse, în legătură cu moțiunile de cenzură din această legislatură sau cu absența lor. Una este cea legată de evitarea AUR-ului, ca potențial aliat. O a doua chestiune e cea a UDMR-ului. Scopul acestei formațiuni a fost întotdeauna să intre, într-un fel sau altul, la guvernare, să participe la guvernare, pentru a reprezenta interesele minorității maghiare."
Situația Opoziției s-ar putea agrava după alegerile generale de la finele acestui an. Singura schimbare ar putea fi percepția, în funcție de propriile interese, a marilor partide față de AUR, până acum considerat nefrecventabil.
Andrei Țăranu, analist politic: "Opoziția a fost, practic, redusă la tăcere în această perioadă de hipercoaliție dintre PSD, PNL, plus UDMR, care este și la putere, și în opoziție. Dacă se păstrează această coaliție, plus UDMR, atunci, sigur, restul opoziției va fi infimă. Va fi opoziție de buzunar. Dacă mainstream-ul european va continua să aibă această politică de disuasiune pentru conservatori și reformiști, considerați ca fiind extremă dreaptă, atunci se vor păstra, și în țări precum România, aceleași relații.
Pe de altă parte, dacă cei de la PPE vor întinde tot mai mult mâna Georgiei Meloni, dacă conservatorii și reformiștii vor fi considerați ca fiind acceptabili din punct de vedere politic, și pro-europeni, și pro-Ucraina, s-ar putea să fie o regândire la relație cu AUR, atât din partea PNL-ului și, mai târziu, poate și a PSD-ului."
În prezent, unii lideri din Opoziție amenință Guvernul cu moțiune de cenzură în ultima sesiune a acestei legislaturi, cea de toamnă. De la vorbă la faptă este nevoie de adunarea semnăturilor necesare. Consensul politic nu pare însă să existe.
Elena Lasconi, președinte USR: "Nu vreau să comentez acum ce a spus domnul Simion, pe care nu îl știu, nu ne-am intersectat. O să vedem despre ce e vorba, în momentul ăsta, nu (n.r.: întrebată dacă ar semna pentru o moțiune de cenzură)."
George Simion, președinte AUR: "Doamna Lasconi mai are de câștigat anumite simpatii, are destule probleme în USR. Nu e un partener de dialog pentru noi acum. (Reporter: Părea că o așteptați acum la Guvern) Părea că nu a venit."
Ludovic Orban, președintele Partidului Forța Dreptei: "Oricând, parlamentarii din Forța Dreptei sunt pregătiți, dacă Ciolacu nu se ține de cuvânt și PNL declanșează o moțiune de cenzură, să susțină, prin semnătură și prin vot, moțiunea de cenzură."
Din 1990 și până în prezent, în Parlament au fost depuse 44 de moțiuni de cenzură. Doar în șase cazuri, inclusiv în urma unui demers îndreptat de PSD împotriva propriului prim-ministru, votul dat în Parlament a provocat căderea Guvernului de la acea vreme. Ultimul vot de acest gen, cel din octombrie 2021, a determinat demiterea Guvernului Cîțu, cu un scor record: 281 de voturi în favoarea moțiunii de cenzură.
Premieri picați prin moțiune de cenzură
- Emil Boc – oct. 2009 ( protagonist a 10 moțiuni de cenzură)
- Mihai-Răzvan Ungureanu – apr. 2012
- Sorin Grindeanu – iun. 2017 (demers inițiat de propriul partid)
- Viorica Dăncilă – octo. 2019
- Ludovic Orban – febr. 2020
- Florin Cîțu – octo. 2021 (vot record: 281 pentru)
