Casa Albă și negociatorii din Qatar au anunțat că întreruperea temporară a ostilităților, agreată inițial pentru o perioadă de patru zile, urma să expire marți, însă a fost prelungită cu încă două zile, relatează The Guardian. De altfel, gruparea Hamas a eliberat duminică alte 17 persoane în cel de-al treilea schimb de ostatici și prizonieri în baza acordului de încetare a focului, în vreme ce Israelul a eliberat 39 de deținuți palestinieni.
Urmărește evenimentele din ziua 52 a războiului Israel - Hamas.
Sumar:
- Oficialii de la Casa Albă au precizat că gruparea Hamas s-a angajat să elibereze ”încă 20 de femei și copii”, pentru a fi prelungit armistițiul.
- Israelul nu a făcut niciun comentariu în legătură cu prelungirea perioadei în care vor fi întrerupte luptele.
- Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a evidențiat că extinderea armistițiului cu două zile nu este suficientă pentru a veni în sprijinul populației din Fâșia Gaza care are nevoie de ajutoare umanitare.
33 de palestinieni, eliberați din închisorile din Israel în schimbul a 11 ostatici israelieni
Nu mai puțin de 33 de palestinieni, printre care 30 de copii și trei femei, au fost eliberați din închisorile israeliene, în schimbul a 11 israelieni ținuți ostatici de gruparea Hamas în Fâșia Gaza.
Administrația penitenciarelor din Israel a anunțat că deținuții au fost eliberați din închisoarea Ofer din Cisiordania și dintr-un centru de detenție din Ierusalim. Astfel, numărul palestinienilor puși în libertate a ajuns la 150 începând de vineri, potrivit The Guardian.
Politolog american: Civilii palestinieni resping ”ocupația” Israelului și ”dictatura” Hamas
Amaney Jamal, o profesoară de politologie din cadrul Universității Princeton din SUA, a afirmat că oamenii din Fâșia Gaza suferă atât din cauza ”ocupației” Israelului, cât și a ”dictaturii” mișcărilor palestiniene. Afirmațiile sale au la bază rezultatul unui sondaj de opinie realizat în teritoriile palestiniene chiar înainte de atacul comis de gruparea Hamas pe 7 octombrie, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Cercetătoarea palestiniano-americană a evidențiat că populația civilă din Fâșia Gaa se află sub o blocadă israeliană din 2007. În schimb, 66% dintre oameni nu au încredere în puterea islamistă "coruptă" şi "autoritară" a Hamas pentru a le îmbunătăţi situaţia.
”Avem această ocupaţie israeliană” a teritoriilor palestiniene ”şi avem aceste regimuri ale Hamas şi Autorităţii Palestiniene care au devenit mai dictatoriale şi autoritare de-a lungul timpului”, a precizat Amaney Jamal, decanul Şcolii de Afaceri Publice şi Internaţionale din cadrulUniversității Princeton, pentru AFP.
"Atât de mult încât palestinianul de rând (...), obişnuit cu ocupaţia singurei puteri (israeliene), trăieşte acum sub ocupaţia a două" puteri, israeliană şi palestiniană, a declarat această profesoară universitară în vârstă de 52 de ani, născută în California, dar cu tinereţea petrecută la Ramallah.
Studiu: Peste 60% dintre palestinieni nu au încredere în Hamas
Împreună cu colegul său Michael Robbins, Amaney Jamal a înființat ”Barometrul Arab”. Este vorba despre anchete sociologice şi sondaje de opinie efectuate la fiecare doi ani începând din 2006 în 16 ţări din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord.
Studiul intitulat "Ce cred palestinienii cu adevărat despre Hamas" a chestionat 790 de persoane din Cisiordania şi 399 din Fâşia Gaza. Desfăşurat de la sfârşitul lunii septembrie până la 6 octombrie, sondajul a trebuit să fie sistat din cauza atacului Hamas asupra Israelului pe 7 octombrie.
Rezultatele au fost o surpriză pentru specialişti.
"Înainte de atacurile din 7 octombrie, 67% dintre palestinienii din Gaza aveau puţină încredere sau nu aveau deloc încredere în Hamas", a spus Amaney Jamal, conform sursei citate.
Cercetătoarea consideră că acest rezultat ar trebui să risipească "teza că întreaga Fâşie Gaza sprijină Hamas şi că, prin urmare, întreaga Fâşie Gaza ar trebui să fie trasă la răspundere pentru actele îngrozitoare comise de Hamas".
Jamal şi Robbins şi-au publicat descoperirile în urmă cu o lună în revista ştiinţifică Foreign Affairs, iar cercetătoarea le-a comentat într-un podcast al New York Times.
Cei mai mulți oameni din Fâșia Gaza spun că nu și-au permis să-și hrănească familiile în ultima lună
În Fâșia Gaza, autorii studiului s-au axat asupra bocadei economice pe care Israelul a impus-o acestui teritoriu din 2007. "Pe cine consideraţi responsabil pentru problemele dumneavoastră economice?", este întrebarea ce a stat la baza cercetării.
”Am crezut că vinovatul principal va fi Israelul, din cauza blocadei. Dar majoritatea oamenilor au menţionat mai mult corupţia Hamas”, a spus Jamal.
"Ceea ce spun locuitorii din Cisiordania şi Gaza în acest sondaj este că, în plus, corupţia guvernelor lor se adaugă blocadei israeliene", a adăugat ea.
Politologul a amintit despre preşedintele Autorității Palestiniene, Mahmoud Abbas, care a fost ales în 2005 şi acum are o cotă de încredere de doar 9%.
Sărăcia din Fâșia Gaza, pusă pe seama corupției Hamas
De asemenea, în Gaza, înainte de 7 octombrie, "două treimi (dintre cei intervievaţi) au spus că nu şi-au putut permite să-şi hrănească familiile în ultimele 30 de zile", a explicat cercetătoarea, potrivit sursei citate.
În opinia lui Jamal, societatea din Gaza este "săracă" din punct de vedere economic şi supusă "puterii corupte a Hamas".
În contextul în care nu au mai avut loc alegeri din 2006, majoritatea palestinienilor din Gaza "contestă autoritarismul Hamas", insistă Jamal. De fapt, în ajunul zilei de 7 octombrie, "60% au declarat că nu îşi pot exprima opinia în mod liber şi deschis, iar 72% nu au putut demonstra paşnic de teama represaliilor".
Palestinienii vor o soluție diplomatică pentru oprirea conflictului
S-a întărit sau s-a diminuat ostilitatea publică palestiniană faţă de Hamas după şase săptămâni dintr-un război care a ucis 1.200 de oameni în Israel şi aproape 14.900 în Gaza?
Jamal şi Robbins au răspuns parţial în Foreign Affairs la sfârşitul lunii octombrie: "Suferinţa îndurată de palestinieni i-a radicalizat probabil, ceea ce ar putea submina pacea şi stabilitatea pe termen lung".
Înainte de 7 octombrie, 80% dintre palestinienii chestionaţi voiau, în relaţia cu Israelul, o soluţie diplomatică, 56% fiind pentru o soluţie cu două state, iar restul pentru o soluţie cu un singur stat sau o confederaţie, a menționat cercetătoarea.
În opinia ei, "populaţia din Gaza părea deschisă unei soluţii cu două state, unei reconcilieri paşnice cu Israelul pe baza graniţelor din 1967".
Doar restul de 20% sunt în favoarea "rezistenţei armate", a mai spus ea.
Secretarul american de Stat, a treia vizită în Orientul Mijlociu de la declanșarea războiului Israel-Hamas
Secretarul american de Stat, Antony Blinken, va efectua o vizită în Israel, Cisiordania și în Emiratele Arabe Unite săptămâna aceasta, a anunțat un oficial de rang înalt din cadrul Departamentului de Stat al SUA.
Blinken va face aceste demersuri diplomatice pentru a facilita suplimentarea ajutoarelor umanitare pentru Fâșia Gaza și a exercita presiuni în vederea eliberării tuturor ostaticilor răpiți de gruparea Hamas, relatează agenția Reuters.
Aceasta va fi cea de-a treia vizită pe care secretarul american de Stat o efectuează în Orientul Mijlociu, de la izbucnirea războiului Israel-Hamas, la data de 7 octombrie și are loc în contextul în care SUA exercită presiuni asupra Israelului pentru a prelungi armistițiul.
Purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională al SUA, John Kirby, a declarat că ”Hamas s-a angajat să elibereze încă 20 de femei și copii, pentru a prelungi pauza".
"Avem o prelungire... încă două zile", a afirmat ambasadorul Qatarului la ONU, Alya Ahmed Saif Al-Thani, după o reuniune cu ușile închise a Consiliului de Securitate al ONU.
Oficialul a subliniat că ”este extrem de pozitiv” faptul că ambele părți vor elibera mai multe persoane.
Israelul nu a făcut comentarii în legătură cu prelungirea armistițiului, însă acest lucru ar putea fi considerat confirmare implicită. De altfel, Biroul premierului israelian Benjamin Netanuyahu a anunțat că Guvernul a aprobat 50 femei palestiniene ar putea fi eliberate, în schimbul unor cetățeni israelieni ținuți ostatici.
- ANALIZĂ: Conflictul din Gaza afectează poziția Israelului de exportator de gaze pe piețele internaționale
- Hamas a folosit cripto-moneda Tron pentru a-și finanța operațiunile
- Ce se află în spatele violențelor din Israel. Cronologia conflictului israeliano – palestinian, de la războiul din 1948, la confruntările din prezent
Oficialii israelieni au menționat anterior că vor prelungi armistițiul cu o zi pentru fiecare 10 ostatici eliberați.
Deși a catalogat prelungirea ca fiind "o rază de speranță și umanitate", secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a evidențiat că încă două zile nu sunt suficiente pentru a veni în sprijinul oamenilor din Fâșia Gaza care au nevoie de ajutoare.
"Sper din tot sufletul că acest lucru ne va permite să suplimentăm și mai mult ajutorul umanitar pentru oamenii din Gaza care (suferă) atât de mult - știind că, chiar și cu această perioadă suplimentară de timp, va fi imposibil să satisfacem toate nevoile populației", a declarat Guterres .
Autoritatea penitenciară israeliană a anunţat în cursul nopţii de luni spre marţi că a eliberat 33 de prizonieri palestinieni, la câteva ore după ce Hamas a eliberat 11 ostatici israelieni deţinuţi în Fâşia Gaza de la atacul său din 7 octombrie, relatează agenția France Presse, citată de Agerpres.
Vineri, Israelul şi gruparea islamistă palestiniană s-au angajat să elibereze în fiecare zi aproximativ zece femei şi copii ostatici în schimbul a de trei ori mai mulţi deţinuţi palestinieni, femei şi tineri sub 19 ani.
Acest acord este valabil până joi, au declarat Hamas şi mediatorul Qatar, în timp ce Israelul a anunţat că a pregătit o listă cu 50 de noi prizonieri care ar putea fi eliberaţi în următoarele două zile.
