Banii pe care partidele politice îi pompează în mass-media din România reprezintă o amenințare pentru libertatea presei. Asta reiese dintr-un raport publicat de Institutul Internaţional de Presă, după o vizită efectuată la București de mai multe organizații din domeniu.
Mass-media din România a fost scanată în vederea alegerilor electorale din acest an, iar rezultatul nu este încurajator.
Libertatea presei din România, influențată de banii partidelor
În 2024, pentru prima dată în istorie, România organizează, în decurs de 12 luni, toate tipurile de alegeri. Primele au fost localele și europarlamentarele și s-au desfășurat pe 9 iunie, iar acum urmează prezidențialele și parlamentarele.
Din acest motiv, foarte multe organizații care monitorizează libertatea presei și-au întors privirea către România. Primele concluzii publicate de Institutul Internaţional de Presă arată că mass-media din țara noastră a devenit vulnerabilă după ce partidele au început să aloce milioane de euro pentru propagandă.
Oliver Money-Kyrle, expert Institutul Internaţional de Presă: "Am sesizat o problemă majoră legată de ceea ce se întâmplă între alegeri, perioadă în care partidele folosesc în continuare acești bani pentru presă. Nu știm ce instituții primesc bani, pentru ce primesc bani, dar există îngrijorări despre marcarea conținutului plătit. Așa apare o problemă pentru public, care nu știe dacă un material a fost plătit sau nu. Sunt probleme de transparență. E ceva unic, se întâmplă doar în România."
Subvențiile pentru partide, nivel record în 2023
În 2023, subvențiile pentru partidele politice au ajuns la un nivel record. Potrivit Expert Forum, statul a virat 227 de milioane de lei către partide. Aproape 50% din acești bani publici au fost folosiți de partide pentru presă și propagandă.
În bani, asta înseamnă 120 de milioane de lei pentru materiale distribuite la TV sau în presa scrisă. Restul banilor au fost folosiți pentru cheltuieli de personal, activități politice, comandarea unor sondaje de opinie sau consultanță politică.
Elena Calistru, președintele asociației Funky Citizens: "Încă vorbim despre o țară care are un consum de media mainstream (tradițională) destul de ridicat. Tocmai de aceea, este o vulnerabilitate cu atât mai mare să nu ai niște mecanisme de control și de marcare a publicității politice și electorale."
Potrivit legii, nu este ilegal ca partidele să cumpere publicitate sau prezențe în studiourile de televiziune, însă analiștii sunt de părere că această practică poate ridica probleme de moralitate.
România ocupă, în prezent, locul 49 din 180 în indexul privind libertatea presei, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere. Aici se menționează că "siguranţa jurnaliştilor rămâne un motiv de îngrijorare în România, deoarece aceştia sunt adesea ţinta unor ameninţări şi intimidări".
Presa cea mai liberă din întreaga lume este în Norvegia.
