Profesorul Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, a declarat, în direct la Euronews România, că greva profesorilor este ”un instrument politic” și chiar dacă există revendicări sociale, pe plan intern ”extremismul de dreapta va beneficia masiv” de pe urma acestor acțiuni de protest. De asemenea, politologul a remarcat că asistăm la o ”radicalizare a mișcării”, motiv pentru care negocierile se anunța a fi unele dificile.
Cristian Pîrvulescu a vorbit în direct la Euronews România despre pierderile înregistrate de partidele din coaliția de guvernare pe fondul grevei profesorilor.
”Deși are revendicări sociale, greva este un instrument politic. Ea face presiuni asupra Guvernului, nu este o simplă într-o întreprindere. Nu poate fi privită ca fiind izolată. Greva afectează încrederea în Guvern și încrederea în partide.
Pe plan intern știm cine sunt beneficiarii. Este vorba despre extremismul de dreapta care va beneficia masiv de pe urma acestei greve, deși sindicatele din învățământ au încercat să se protejeze de acest lucru. (...)
În acest context, cresc nemulțumirile sociale. Pe plan extern este vorba despre cei care vor să destabilizeze România”, a afirmat Cristian Pîrvulescu, la Euronews România.
Politologul a amintit că Guvernul Ciucă ”a încercat să găsească o soluție de compromis” cu toate că ”nu a putut să asigure cei 6% din PIB pentru Educație”.
”Această grevă afectează partidele de la guvernare - PNL și PSD. UDMR dispune de un electorat propriu”, a mai spus profesorul de Științe Politice.
Întrebat ce notă i-ar dat președintelui Klaus Iohannis pentru implicarea în negocieri, Pârvulescu a subliniat că șeful statului și-a asumat rolul de mediator prevăzut printre atribuții în Constituția României.
”Președintele și-a asumat rolul constituțional de mediator. A încercat să realizeze legătura cu Guvernul și a fost decepționat (...) La bază, oamenii s-au radicalizat”, a mai menționat el.
Cristian Pîrvulescu: ”A fost un moment în care politic problemele nu puteau fi rezolvate”
”A fost un moment în care politic discutând problemele nu puteau fi rezolvate. Urma să aibă loc o schimbare de Guvern, dar mai ales pentru că exista un calendar al reformelor convenit cu Comisia Europeană, inclusiv legea salarizării. În acest context, era dificil pentru Guvern, dacă nu imposibil, să facă foarte multe compromisuri, deși inițial nu a făcut pasul către sindicate.
Am asistat doar la o radicalizare a mișcării. O leg de contextul geopolitic și de modul în care se influențează pe rețelele sociale. În acest moment este foarte greu să se controleze mișcarea.
Nu liderii naționali de sindicat pot să o facă. În fiecare școală există liderii locali care au relația de colegialitate cu celelalte cadre didactice și cu celălalt personal angajat.
Vorbim despre un sistem absolut esențial, dar vorbim despre un număr mare de angajați. Orice pas se face în favoarea angajaților înseamnă cheltuieli de la buget care trebuie justificate. Este o negociere dificilă”, a concluzionat politologul.
