Niciun zbor nu rămâne nesupravegheat. Poliția de Frontieră știe, cine, unde și când călătorește cu avionul, însă istoricul călătoriilor, care este șters abia după cinci ani, este accesat doar în condiții extrem de stricte: atunci când pasagerii sunt acuzați de fapte grave, precum terorism, trafic de droguri sau chiar corupție. Rezervările biletelor de avion îi ajută pe polițiști să observe tipare de călătorie și să detecteze comportamente suspicioase, indicatori care au dus deja la dezlegarea unor cazuri complicate.
O directivă europeană obligă companiile aeriene să dea autorităților informații despre zboruri
Unitatea Naţională de Informaţii privind Pasagerii funcționează într-o clădire aflată în curtea Poliției de Frontieră. Acces în instituție au doar puținii ofițeri autorizați să prelucreze datele personale. Din 2016, o directivă europeană obligă companiile aeriene să dea autorităților informații despre zborurile către și dinspre Uniunea Europeană.
Eduard Alin Bădărău, șeful Unității Speciale privind Pasagerii, IGPF: „Companiile transmit datele cu 48 până la 24 de ore înainte de date programată a plecării sau sosirii, asta în primul set de date. Al doilea set, când nimeni nu se mai poate îmbarca sau debarca , la momentul t0, cand avionul efectiv rulează pe pistă.”
Astfel, polițiștii de Frontieră vor ști exact numele pasagerilor îmbarcați în avion, datele de contact ale acestora, destinația spre care zboară, metoda de plată folosită și inclusiv informații despre bagaje. Companiile aeriene care nu trimit datele corect și la timp pot fi amendate.
Maria Moiș, jurnalist Euronews: „Mă aflu pe Aeroportul Otopeni. Dacă aș pleca de aici la Viena, Polițiștii de Frontieră vor păstra această informație până în mai 2027, adică pe o perioadă de cinci ani. Asta se va întâmpla cu toți pasagerii are tranzitează România.”
Polițiștii de Frontieră primesc zilnic solicitări pentru a transmite itinerariul unor persoane
Zilnic, polițiștii de Frontieră primesc cel puțin zece solicitări pentru a transmite itinerariul unor persoane care călătoresc cu avionul. Pot cere astfel de informații doar polițiștii, procurorii sau serviciile de informații, în cazul în care au suspiciuni că anumiți pasageri sunt implicați în acte de terrorism, trafic de droguri și chiar fapte de corupție.
Eduard Alin Bădărău, șeful Unității Speciale privind Pasagerii, IGPF: „Autoritățile competente fac o solicitare temeinic motivată de a solicita istoricul de călătorii a unei persoane. Noi interogăm în baza unor criterii predefinite și punem la dispoziție rezultatul prelucrării datelor. Concret, călătoriile pe care le-a avut pe o perioadă determinată de timp. Punctual, poate prezenta interes istoricul unei călătorii al unei persoane pe o rută care nu cuprinde România, de exemplu, din alt stat al UE spre alt continent. Noi nu deținem aceste date și atunci le solicităm din statul de unde el a decolat. Putem solicita de la unitățile din UE, de exemplu, de la colegii din Germania, pentru o persoană care a călătorit din Germania în America Latină.”
Au fost situații când Unitatea Națională privind Pasagerii a ajutat la identificarea unor suspecți, despre care se știa doar că ar fi putut călători cu avionul într-o perioadă anume.
Eduard Alin Bădărău, șeful Unității Speciale privind Pasagerii, IGPF: „Chiar dacă, în primă fază, nu existau criteriile punctuale care să identifice persoana, plecând de la speță, a dus la identificarea persoanei, dar nu în baza datelor primare. Pe parcurs a venit cu date și informații suplimentare. Pentru a putea face interogări sunt necesare criterii care să ducă la identificarea unei persoane.”
După doar șase luni, datele stocate trebuie „mascate”, adică vor fi eliminate detaliile care pot duce la identificarea persoanelor. Registre cu numele pasagerilor există în toate țările membre UE, plus Suedia și Marea Britanie.
