Unul din cinci români erau afectați anul trecut de sărăcie. Cifra este însă în scădere față de 2021, arată datele Institutului Național de Statistică. La nivel european suntem la coada clasamentului, alături de Letonia și Bulgaria.
Lipsa banilor este una dintre cele mai mari probleme ale românilor. În 2022, peste 20% din populația țării era în pragul sărăciei. Cu toate acestea, statistica arată mai bine decât anul trecut. Numărul persoanelor sărace a scăzut cu 278 de mii.
România, la coada Europei în privința sărăciei relative
România este însă la coada clasamentului european privind rata sărăciei relative. E urmată îndeaproape de Letonia, Estonia și Bulgaria. La polul opus se află Cehia, cu o rată a sărăciei de 10 procente.
Ajutoarele sociale, alocațiile și pensiile au contribuit la scăderea ratei. Fără ele, aproape jumătate din populația României s-ar fi situat sub pragul sărăciei. Situația ar fi fost mult mai gravă în cazul persoanelor vârstnice. Aproape 85% ar fi fost la limita sărăciei. Dacă vorbim despre deprivarea materială și socială, numărul românilor care nu își permiteau nici măcar un trai decent a crescut. În 2022 a ajuns la 24,3% procente.
Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială a înregistrat o ușoară descreștere în 2022, de 0,1%, mai exact 61 de mii de persoane. Cea mai mare incidență o întâlnim în cazul familiilor formate din doi părinți și mai mult de trei copii. Cei mai vulnerabili sunt copiii și femeile cu un nivel scăzut de educație. Anul trecut numărul total al românilor care traiau în sărăcie severă s-a ridicat la 4,59 de milioane.
Sărăcia și excluziunea socială, la nivel național
La nivel național riscul de sărăcie sau excluziune socială variază în funcție de regiunile țării. Dacă în Sud-Est ajunge la 46,9%, și coboară în centru la 31%, în București- Ilfov nu depășește 20%.
În total, în 2022, 330.000 persoane s-au confruntat simultan cu toate cele trei situații: erau expuse riscului de sărăcie, se aflau în stare de deprivare materială și socială severă și trăiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii.
