Anul 1994 găsea România cu puțin peste 300.000 de companii, în timp ce în prezent avem peste 800.000 de firme, arată cifrele unui studiu ING Bank România, în care este analizată evoluția mediului antreprenorial din România, în ultimii 30 de ani.
În cifre brute, Produsul Intern Brut a crescut de aproape 13 ori, dar marele pas înainte pare altul: activitatea nu mai este concentrată doar în capitală, a ajuns în alte mari orașe ale țării și chiar și în mediul rural.
Potrivit datelor interpretate și publicate în cadrul studiului „30 de ani de antreprenoriat”, Dacă până în 2021, un procent între 30 și 40% dintre afacerile noi înființate se situau în Municipiul București și alte patru județe – cele mai des întâlnite fiind Timiș, Cluj, Iași și Bihor–, începând cu anul 2022 este prima dată în ultimii 30 de ani când ponderea celor mai mari cinci județe trece de 40%, marcând o concentrare a afacerilor noi în zone consacrate.
Cluj-Napoca, Constanța, Brașov și Timișoara au menținut o prezență constantă, dar relativ mică în distribuția afacerilor noi. Aceste orașe contribuie fiecare cu aproximativ 2-4% anual la totalul noilor afaceri, indicând o stabilitate și o activitate antreprenorială consistentă, dar nu dominantă, în comparație cu alte localități.
Un progres important vine în zona distribuirii avuției: în primii ani de după Revoluție era normal ca antreprenoriatul să se întâmple în București în mod special și în orașele mari în general.
Dacă la începutul anilor ’90 doar câteva procente dintre afaceri se regăseau în rural, astăzi 32% dintre ele sunt localizate aici. Totuși, mediul urban continuă să domine peisajul antreprenorial, cu 68% din afaceri în orașe și municipii, din care aproape 19% sunt doar în București.
„Această distribuție arată o creștere notabilă a interesului antreprenorial în rural, dar sugerează că mediul urban rămâne centrul economic predominant”, arată studiul realizat de ING Bank România.
Totuși, datele ne arată că antreprenoriatul din rural are încă mult teren de recuperat. Deși veniturile afacerilor din urban și rural au crescut într-un ritm similar din 2008, ruralul nu reușește să genereze profituri la fel de consistente ca urbanul. Între 2021 și 2023, în contextul unei creșteri de 60% a veniturilor totale, profitul în mediul rural a avansat doar cu 39%, comparativ cu o creștere de 57% în urban.
Campioni pe țară, repetenți în UE
Deși cifrele unei dublări în privința numărului de business-uri pot părea mari la nivel național, atunci când le raportăm la cifrele țărilor din UE, lucrurile nu mai stau la fel de bine. Datele BNR ne arată că România are una dintre cele mai slabe performanțe în privința numărului de companii, raportat la 1000 de locuitori.
În timp ce media europeană este de 84 de firme/1000 de locuitori, țara noastră are doar 52 de firme/1000 de locuitori. Suntem astfel depășiți de țări precum Bulgaria (60 de firme/1000 de locuitori) și la distanță mare de liderii europeni, Portugalia, cu 128 de companii/1000 de locuitori.
Business pe minus
Pentru anul 2023, datele arată că 24% dintre afacerile din România înregistrează o marjă netă a profitului negativă, evidențiind o vulnerabilitate economică semnificativă din cauza cheltuielilor care depășesc veniturile.
La nivel județean, între 18% și 28% dintre afaceri sunt în risc financiar, o îmbunătățire față de 2009, când peste 35% dintre afaceri se aflau în această situație, sugerând o stabilizare economică generală.
La nivel local, se observă diferențe marcante între zonele urbane și rurale: în timp ce în mediul urban sunt concentrate majoritatea firmelor profitabile, mediul rural întâmpină dificultăți în atragerea investițiilor și dezvoltarea de afaceri sustenabile, având o capacitate limitată de a genera profituri mari.
Studiul denumit „30 de ani de antreprenoriat” a fost lansat de ING Bank România și Impact Hub. Inițiativa vizează o imagine de ansamblu asupra ecosistemului de afaceri autohton, așa cum a evoluat acesta după căderea comunismului, și marchează 30 de ani de când ING este activă pe piața bancară din România.
Daca vrei să afli mai multe informații din acest studiu, inclusiv profilul antreprenorului român, intră pe acest link.
