În contextul crizei energetice, tot mai multe orașe din România caută resurse alternative pentru producerea căldurii. Suceava folosește de aproape un deceniu biomasa în proporție de sută la sută, în vreme ce și Timișoara încearcă să implementeze folosirea resurselor regenerabile. În țară există, mai nou, și plantații de copaci energetici, care aduc avantaje nu doar economice, ci și de mediu.
Timișoara a obținut avizele necesare de la Agenția de Mediu și ia în calcul folosirea biomasei ca furnizor de energie pentru livrarea agentului termic, încă din această iarnă
Cristian Amza, administrator special Colterm Timișoara: „Partea foarte bună la biomasă este că nu mai suntem obligați să plătim acele certificate de poluare. Nu avem o instalație specială pentru arderea biomasei. Ea se va arde în amestec cu cărbunele, într-o proporție de 10%. Aproximativ 15-20.000 de tone maxim vom arde iarna asta.”
Bogdan Marta, purtător de cuvânt Primăria Timișoara: „Chiar dacă prețul e comparabil cu cel al cărbunelui, până la urmă prețul total, care include și aceste certificate verzi, e mult mai mic.”
Suceava are prima centrală de biomasă din țară
Suceava are prima centrală de biomasă din țară, pe care o folosește încă din 2013. Și în acest an căldura este produsă în același fel.
Ion Lungu, primar Suceava: „Nu este vorba de lemn virgin, de tăiat copaci din pădure, discutăm de resturi de la debitarea buștenilor, a cherestelei. La noi, în termenul bucovinean, se cheamă hartapele, deci sunt niște resturi de lemn, pe care le tocăm și cu care se încălzește orașul. Iarna trecută, și iarna asta preconizăm la fel, nu am consumat niciun metru cub de gaz metan. Avem stoc în curte din această biomasă, din aceste resturi de masă lemnoasă pentru aproximativ două luni de zile.”
Biomasa este considerată a patra sursă de energie de pe glob și „neutră” din punctul de vedere al emisiilor de carbon. Ea poate fi obtinută din reziduuri de la culturile agricole sau forestiere. În ultimele decenii tot mai multe suprafețe de teren agricol au început să fie cultivate cu specii producătoare de biomasă vegetală. Poartă numele de culturi energetice. Inginerul agronom Alexander Degianski a cultivat plopi energetici pe 300 de hectare. Primii butași i-a plantat în urmă cu aproape șase ani, iar după circa patru ani, în iarna trecută, începuse să exploateze primele 55 de hectare.
Alexander Degianski, administrator fermă: „Vedem un lăstar care s-a regenerat din luna mai și, până acum, vedem că are undeva la înălțimea de patru metri, iar în decurs de trei ani, trei ani și jumătate va fi înapoi la înălțimea celor din jur.”
România ar putea avea zeci de hectare de culturi energetice
În faza de exploatare, plopii ajung la o înălțime de 15 metri și un diametru de aproximativ 20 de centimetri. La recoltare se obțin aproximativ 10 tone de lemn uscat pe an.
Alexander Degianski, administrator fermă: „Practic, toată partea aeriană a plopului vine tăiată și folosită. Nu rămâne nimic nefolosit, totul vine tocat, iar după primul an plopul se regenerează și în anul patru el devine exploatabil.”
De pe un hectar se recoltează, în medie, 40 de tone de lemn brut, odată la trei, patru ani. Din această cantitate s-ar putea încălzi cu biomasă o iarnă întreagă, de exemplu, o școală sau o primărie. România ar putea avea zeci de hectare de culturi energetice. În 2021, din datele APIA reiese că avem aproape 40.000 de hectare care au fost declarate suprafață necultivată.
