În 2023, trecerea la ora de iarnă se face în ultimul weekend din luna octombrie, adică în noaptea dintre 28 și 29 octombrie. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00.

Ziua de 29 octombrie va deveni, așadar, cea mai lungă zi a anului, cu 25 de ore. Sistemul orei de iarnă şi de vară presupune o ajustare cu o oră a ceasurilor în fiecare primăvară şi toamnă și are ca scop conservarea energiei. Ora de iarnă este considerată ora standard.

Știrea inițială:

În martie trecem la ora de vară, și atunci ceasul se dă cu o oră înainte, în timp ce în octombrie se trece la ora de iarnă, iar ceasul se dă cu o oră înapoi.

În perioada orei de iarnă, diferenţa dintre ora oficială a României şi Timpul Universal (GMT) este de două ore, față de trei ore la ora de vară.

În Europa, schimbara se face în toate statele, cu excepţia Islandei, Georgiei, Belarusului, Azerbaidjanului, Turciei şi Rusiei; unele dintre aceste ţări au revenit la ora iniţială, în timp ce altele au preferat să rămână continuu la ora de vară.

De ce nu s-a renunțat la ora de iarnă

Parlamentul European a cerut încă din anul 2018 renunțarea la acest sistem de schimbare a orei de două ori pe an. Comisia Europeană lansat o consultare publică la acel moment, iar aproximativ 4 milioane de oameni au transmis că și-ar dori renunțarea la acest obicei.

Astfel că a fost inițiat un proiect conform căruia statele membre ar fi trebuit să renunțe la schimbarea orei începând cu anul 2021.

Numai că a apărut un blocaj în cadrul negocierilor finale dintre Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene.

”Practic, de atunci nu s-a mai întâmplat nimic. În 2021, Comisia de Transporturi din Parlamentul European a cerut încă o dată Consiliului să miște lucrurile. Din păcate, la nivelul Consiliului există o letargie pe acest subiect, pentru că există anumite sensibilități politice, care să fie fusele orare permanente care să rămână.

Și niciuna din președințiile rotative de până acum nu a pus pe agenda Consiliului, ca să se ajungă la o concluzionare.”, Dragoș Pîslaru, europarlamentar.

Și în Parlamentul României a existat un proiect privind renunțarea la schimbarea orei, însă inițiativa a fost respinsă de Senat, sub pretextul că ar fi afectat corelarea cu fusul orar din celelalte state europene.

Oamenii speră ca această schimbare să dispară cât mai curând.

Când a început România să folosească sistemul orei de iarnă

România a început să folosească sistemul orei de iarnă din anul 1931. Până în 1998, schimbarea avea loc în ultimul weekend din septembrie.

De atunci, trecerea se face în octombrie, pentru a permite românilor să beneficieze de cât mai multă lumină naturală.

De ce nu a renunțat UE la schimbarea orei

Fiecare stat membru urma să decidă pe ce oră va rămâne - ora standard sau ora de vară. Din cauza izbucnirii pandemiei de coronavirus, însă, această decizie a fost amânată.

Pentru ca discuțiile să se reia, subiectul trebuie trecut pe ordinea de zi de către țara care deține președinția rotativă a Consiliului European. Ultima dată când subiectul a fost discutat a fost în timpul președinției finlandeze în a doua jumătate a anului 2019, scrie Euronews.com.

„Cel mai bun scenariu al nostru ar fi ca următoarea președinție a consiliului să pună asta pe ordinea de zi”, a declarat, pentru Euronews.com, Ariadna Guell, coordonator al Inițiativei de la Barcelona privind utilizarea timpului pentru o societate sănătoasă.

Dacă acesta este cazul, atunci la schimbarea orei s-ar putea renunța în 2025, deoarece ar fi probabil necesară o perioadă de unul până la doi ani în urma unui acord pentru a se asigura că serviciile de transport, inclusiv trenurile și zborurile, își pot adapta orarele.

Însă Suedia își va asuma președinția de șase luni la 1 ianuarie și, potrivit lui Dalunde, șansele să preia dosarul sunt mici. Euronews.com a contactat reprezentanța permanentă a Suediei la Bruxelles pentru comentarii.

Ce efecte sunt resimțite după schimbarea orei de iarnă

Odată cu schimbarea, mulți român se plâng de simptome precum oboseală, nervozitate și insomnie. Totodată, persoanele care luptă cu depresia sau problemele cardiace pot fi influențate negativ.

Specialiștii spun că simtpomele au tendința de a se diminua în câteva zile. Mai mult decât atât, nutriționiștii recomandă un regim alimentar echilibrat, bogat în fructe și legume, pentru a ajuta la adaptare.