La câțiva ani după ce propunerea de a pune capăt schimbării orei de două ori pe an în UE a fost lansată pentru prima dată, europenii vor continua duminică să-și dea - din nou - ceasul înapoi. Este puțin probabil ca practica să se schimbe în curând.
Comisia Europeană a dezvăluit propunerea de a desființa schimbarea orei în septembrie 2018, în urma unei consultări publice la care o majoritate covârșitoare a celor 4,6 milioane de cetățeni europeni care au participat au cerut încetarea acestei practici. Propunerea a fost apoi aprobată de europarlamentari în prima jumătate a anului 2019.
„Există o problemă cu lățimea de bandă. Sistemul politic nu poate face față tuturor lucrurilor deodată. Ca să nu vorbim despre Brexit, dar unul dintre cele mai mari exemple este că a fost foarte dificil pentru politica din Marea Britanie să se ocupe de alte schimbări societale în timp ce Brexitul avea loc. Și chiar acum, sistemul european să se ocupe de multe”, a declarat pentru Euronews.com Jakop Dalunde, europarlamentar suedez (Verzi/ALE) și raportor alternativ pentru propunerea de a întrerupe schimbările sezoniere de timp.
Liderii UE se confruntă în prezent cu războiul din Ucraina, care a împins prețurile energiei și alimentelor la noi cote maxime, lovind puternic consumatorii și întreprinderile europene și amenințând să împingă economia în recesiune.
Înainte de asta, a fost COVID-19 și valurile sale succesive, necruțătoare, care au lăsat peste un milion de oameni morți numai în UE și o economie în criză. Prin urmare, timpul pentru a discuta încheierea schimbărilor sezoniere a ceasului a fost limitat.
- Trecerea la ora de iarnă 2022 se face în weekend-ul 29-30 octombrie.
De ce ora de vară are efecte adverse asupra sănătății
Schimbarea orei, când ceasurile sunt setate cu o oră înainte la începutul primăverii și cu o oră înapoi toamna, a fost introdusă pentru prima dată în Europa în 1916, când Germania, pe atunci încă în război, încerca să reducă consumul de cărbune, astfel încât ar putea fi folosit pentru fabricile sale de arme.
Majoritatea țărilor vecine, precum și Marea Britanie, SUA și Australia, au urmat exemplul.
Practica a fost abandonată în cea mai mare parte în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, dar a fost lansată din nou în anii 1970 din cauza șocului petrolului, într-o încercare reînnoită de a reduce nevoia de lumină artificială și, prin urmare, utilizarea energiei.
O serie de studii au arătat de atunci că impactul său asupra consumului de energie este acum neglijabil datorită în parte progreselor tehnologice. Totuși, sunt tot mai multe dovezi că schimbarea orei are efecte adverse asupra sănătății.
Există, de exemplu, mai multe atacuri de cord și boli digestive și legate de sistemul imunitar în săptămâna următoare schimbării orei. De asemenea, tinde să fie înregistrată o mică creștere a numărului accidentelor de mașină.
Efectele pe termen lung asupra sănătății includ depresia, metabolismul încetinit, creșterea în greutate și durerile de cap de tip cluster.
Asta pentru că „ceasul nostru social”, adică programul în care funcționează societățile noastre, și ceasurile noastre interne, care sunt mai mult sau mai puțin aliniate cu soarele, sunt dezamăgiți.
Timpul pentru o schimbare?
Acum, întrebarea este din nou pe masă și țările UE ar trebui să o rezolve între ele, potrivit Comisiei.
„Revine statelor membre să stabilească timpul legal pe care doresc să aplice, deoarece efectele acestei alegeri sunt probabil să depindă de situația geografică a țării”, a declarat un oficial al Comisiei pentru Euronews.com.
„Prin urmare, fiecare stat membru este cel mai adecvat pentru a face această evaluare, ținând cont de posibilele scenarii pentru alegerea orei legale permanente, de efectele acestora, de rezultatele dialogurilor naționale și ale consultărilor cu alte state membre”, au adăugat aceștia.
„Comisia să facă acest lucru, să se uite la hartă și să vină cu o propunere”, a fost dorința deputeților europeni, potrivit lui Dalunde, pentru a accelera și a facilita negocierile între statele membre.
În primul rând, țările UE trebuie să aleagă între ora standard, adică ora de iarnă, și ora de vară.
Coordonarea este esențială pentru a se asigura că vecinii direcți care au în comun meridianele aleg aceeași oră standard și, prin urmare, pentru a "evita un mozaic de fusuri orare, astfel încât să fie mai mult sau mai puțin aranjate într-un mod care să pară omogen, care să nu perturbe piața și schimburile comerciale dintre statele membre", a declarat pentru Euronews Ariadna Guell, coordonator al Inițiativei de la Barcelona privind utilizarea timpului pentru o societate sănătoasă.
Țările europene împărțite în patru fusuri orare diferite
Inițiativa a venit cu o propunere proprie, care prevede împărțirea țărilor europene în patru fusuri orare diferite, în principal pe baza orei de iarnă actuale.
"Aceste patru fusuri orare sunt cele care aliniază cel mai bine timpul nostru social, ceasul nostru, cu ceea ce noi numim timpul natural - deci timpul corect din punct de vedere geografic, dacă doriți", a explicat Guell.
"Acestea garantează că fiecare țară are soarele în cea mai înaltă poziție la prânz. În acest fel, putem profita la maximum de orele noastre de viață. Și, de asemenea, pentru că așa este cronobiologia, adică știința care studiază modul în care ritmul nostru intern ne afectează sănătatea. Este ceea ce se spune că este cel mai bun pentru sănătatea noastră colectivă", a adăugat ea.
Marea Britanie, Franța, Spania și țările Benelux ar urma să se afle sub același fus orar vest-european.
Țările UE din acest fus orar ar urma de fapt să își dea ora cu o oră înapoi față de ora standard actuală, pentru a păstra o diferență de o oră față de un nou fus orar al Azorelor, în vest, și față de fusul orar al Europei Centrale, în est.
Când vom pune capăt schimbării orei?
Pentru ca discuțiile să se reia, subiectul trebuie trecut pe ordinea de zi de către țara care deține președinția rotativă a Consiliului European. Ultima dată când subiectul a fost discutat a fost în timpul președinției finlandeze în a doua jumătate a anului 2019.
„Cel mai bun scenariu al nostru ar fi ca următoarea președinție a consiliului să pună asta pe ordinea de zi”, a spus Guell.
Dacă acesta este cazul, atunci la schimbarea orei s-ar putea renunța în 2025, deoarece ar fi probabil necesară o perioadă de unul până la doi ani în urma unui acord pentru a se asigura că serviciile de transport, inclusiv trenurile și zborurile, își pot adapta orarele.
Însă Suedia își va asuma președinția de șase luni la 1 ianuarie și, potrivit lui Dalunde, șansele să preia dosarul sunt mici. Euronews.com a contactat reprezentanța permanentă a Suediei la Bruxelles pentru comentarii.
Europarlamentarul este totuși încrezător că schimbările de timp din Europa ar trebui să apară înainte de sfârșitul deceniului.
Numai timpul va spune dacă predicția lui se dovedește adevărată.
