De ce nu există solidaritate jurnalistică la nivel mondial pentru jurnaliștii morți în Fâșie? Întreabă, printre altele, Owen Jones, editorialist al publicației The Guardian.
Unde e strigătul comunității jurnalistice din întreaga lume, când vocile a 57 de jurnaliști s-au stins?
Un coșmar într-un alt coșmar. În „cimitirul de copii” care a devenit Fâșia Gaza, cum l-a numit ONU, se ascunde o altă parte întunecată: decesele unor jurnaliști care erau acolo să facă lumină.
În enclava lipsită de elemente esențiale vieții, unde disperarea oamenilor e deja strigătoare la cer, moartea în masă a jurnaliștilor care își fac meseria este o altă oroare, scrie Owen Jones de la The Guardian.
Potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, este cea mai neagră perioadă a presei de până acum: 57 de jurnaliști morți într-un singur conflict, cel din Fâșia Gaza.
50 de membri ai presei de origine palestiniană și șapte străini și-au pierdut viața, iar în jur de 100 de jurnaliști au fost răniți, până acum, în doar șapte săptămâni. Ca o comparație, Federația Internațională a Jurnaliștilor (FIJ) a transmis că 68 de reprezentanți mass-media au fost uciși în 2022, în toată lumea.
Totodată, organizația Reporteri fără Frontiere a adus în față ideea că Israelul ar vrea suprimarea a tot ce înseamnă media în Fâșia Gaza, că instituții de presă au fost deja distruse în întregime sau parțial și că jurnaliștii de acolo ar fi amenințați în diferite moduri, așa cum reiese de pe site-ul oficial al RSF, ai cărei reprezentați au depus și o plângere pentru crime de război comise împotriva jurnaliștilor, la Curtea Penală Internațională, la final de octombrie.
Când Israelul le-a interzis reporterilor altă naționalitate să intre în Fâșia Gaza, a rămas pe umerii celor palestinieni să transmită lumii ce anume se petrece acolo, zi de zi, cu o lupă pusă deasupra atrocităților, și, în egală măsură, să își riște viețile.
Rând pe rând, vocile reporterilor palestinieni nu s-au mai auzit, iar Owen Jones descrie lucrul ăsta ca fiind un „masacru fără precedent”, insuficient abordat și condamnat la nivel internațional, integrat unui „masacru” de o și mai mare amploare.
Mohamed Mouin Ayyash, jurnalist și fotograf independent, a murit pe 23 noiembrie, laolaltă cu 20 de membri ai familiei lui, când ofensiva IDF le-a făcut praf casa.
Alaa Taher Al-Hassanat, o altă jurnalistă, a pierit alături de familie, în urmă cu o săptămână, iar reporterul Mohamed Abu Hassira și-a dat ultima suflare laolaltă cu 42 de rude, acum trei săptămâni.
Și o altă întâmplare care îți dă fiori: când Wael Al-Dahdouh, corespondentul Al-Jazeera din Gaza, și-a pierdut soția, copiii și nepotul într-un atac israelian, el a găsit puterea și s-a dus a doua zi la muncă, pe teren.
- Moment surprins la funeraliile unor jurnaliști palestinieni - Fâșia Gaza, 19 noiembrie 2023
- În aceeași zi a funeraliilor, 19 noiembrie 2023, Fâșia Gaza
- Fâșia Gaza, 19 noiembrie 2023
Tim Dawson, de la Federația Internațională a Jurnaliștilor, și-a exprimat „teama reală că există o încercare deliberată de a ține Fâșia Gaza departe de ochii lumii”, iar Jodie Ginsbert, șefa Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor, s-a declarat „profund îngrijorată” de afirmațiile că jurnaliștii sunt „vizați în mod intenționat”, a mai scris Jones. În tot acest timp, Israelul a negat sau nu a răspuns acuzațiilor, iar acum o lună a precizat și că nu poate garanta pentru viețile ziariștilor.
Ca o concluzie care încă nu e complet conturată, Owen Jones aduce în discuție și „o natură discriminatorie” a ofensivei Israelului și vorbește despre un „atac militar unic, criminal”, cu peste 20.000 de palestinieni decedați sau dispăruți sub dărâmături, la 1000-2000 de luptători Hamas uciși.
Totodată, jurnalistul reamintește, ca o încheiere, despre faptul că, înainte de 7 octombrie, când a debutat actualul conflict, 20 de jurnaliști palestinieni au fost uciși de israelieni în aproape 22 de ani, dar nimeni nu a fost tras la răspundere pentru sângele vărsat.
Întrebarea lui rămâne: de ce nu fac jurnaliștii din întreaga lume apel la solidaritate și protecție și de ce nu aduc mai mult în atenția publică „masacrul” colegilor lor de breaslă din Fâșie?
