După fluxul de migranți din 2006, Insulele Canare au stabilit un record în ceea ce privește populația sosită în ultimii 17 ani. La acea vreme, 31.678 de migranți au ajuns în arhipelag cu diverse ambarcațiuni, iar acum, numărul celor care au ajuns în Canare este de 32.029, conform Euronews.com.
Majoritatea migranților ajunși în Canare sunt din Senegal
Insulele Canare sunt situate în apropierea continentului african, așa că sunt folosite de zeci de ani ca o rampă de lansare spre Europa. Iar majoritatea sosirilor sunt din Senegal. Există însă și bărci care pleacă din Gambia, Mauritania, Maroc și chiar Sahara de Vest.
Potrivit cifrelor publicate de Ministerul de Interne al Spaniei și de serviciile locale de urgență, cel puțin 32.029 de persoane au debarcat pe insule din ianuarie până în noiembrie anul acesta, depășind nivelul maxim stabilit anterior în timpul crizei migrației din 2006, când 31.678 de migranți au debarcat în Canare.
În general, contrabandiştii din Senegal îi transportă pe tinerii care caută oportunităţi mai bune în Europa, numai că utilizează bărci vechi de pescuit artizanale sau moficicate pentru a le mări capacitatea.
Multe ambarcațiuni naufragiază înainte de a ajunge în Canare
Călătoria din Senegal spre Canare are în jur de 1.500 - 1.600 de kilometri, durează, de obicei, o săptămână și este una dificilă, din cauza vântului, care provoacă valuri. În aceste condiții, ambarcațiunile de migranți naufragiază sau dispar frecvent în Oceanul Atlantic.
Pentru a evita controalele la frontieră de-a lungul coastei, contrabandiştii fac niște ocoluri, iar călătoriile devin mai lungi. Acest ocol i-a adus pe mulți către micuța insulă El Hierro, cea mai vestică insulă din Arhipelagul Canare. Din cauza numărului mare de migranți, autoritățile sunt depășite uneori de situație.
Cândva un pol al stabilității democratice în regiunea Africii, Senegal a fost cuprins de tulburări socio-politice cu ciocniri violente la începutul acestui an. Guvernul președintelui Macky Sall a dizolvat partidul de opoziție al lui Ousame Sonko, popular printre tinerii alegători. Criza politică, asociată cu lipsa locurilor de muncă, creșterea prețurilor la alimente și epuizarea stocurilor de pescuit au făcut ca mii de oameni să părăsească țara.
Confruntat cu un număr record de sosiri, ministrul de Interne al Spaniei, Fernando Grande-Marlaska, a zburat săptămâna trecută în capitala senegaleză Dakar pentru a determina guvernul să facă mai mult pentru a opri ambarcațiunile să plece. Grande-Marlaska l-a îndemnat pe omologul său din Senegal, Sidiki Kaba, "să acționeze mai repede" și să evite creșterea numărului de decese. Cel puțin 512 persoane au murit pe această rută în acest an, conform Organizației Internaționale pentru Migrație, deși se crede că cifra este o mare subnumărare.
Spania a dislocat în Senegal 40 de ofițeri de poliție și de gardă civilă, patru bărci, un elicopter și o aeronavă, pentru a monitoriza coasta și a reprima rețelele de contrabandă, în colaborare cu autoritățile locale. Madridul spune că acest efort comun a împiedicat ca 7.132 de persoane să părăsească Senegal în acest an.
În timpul "crizei cayucos" din 2006 - denumită după marile bărci în formă de canoe din Mauritania și Senegal, folosite adesea de contrabandişti - Spania a semnat acorduri cu 10 țări africane pentru a accepta ca migranții să fie returnați și pentru a opri ambarcațiunile noi să plece.
În anii următori, sosirile în Insulele Canare au scăzut și au fost în mare măsură gestionabile până când au crescut din nou în 2020.
