Noul premier francez Michel Barnier a anunţat printre priorităţile sale „controlul fluxurilor migratorii cu măsuri concrete", revalorizarea muncii şi stoparea creşterii datoriilor Franţei, în primul său interviu acordat vineri seară postului de televiziune TF1, scrie AFP.
Numirea sa a pus capăt la 60 de zile de suspans după alegerile legislative anticipate din iulie, care au avut ca rezultat o Adunare Naţională fragmentată în trei blocuri: stânga, centru-dreapta şi extremă dreapta.
Priorități la început de mandat
Acest scrutin a fost convocat după dizolvarea Adunării decisă de preşedintele Emmanuel Macron în urma înfrângerii majorităţii sale la alegerile europene de la începutul lunii iunie, unde extrema dreaptă s-a clasat pe primul loc.
La televiziune, şeful guvernului, numit cu o zi înainte, şi-a lăudat „capacitatea sa de a negocia", el care a fost comisar european şi negociator pentru Brexit, şi a asigurat că „respectă" alegătorii Rassemblement National (RN), deşi nu are „nimic în comun" cu partidul de extremă dreaptă.
Fostul ministru de dreapta şi-a justificat numirea prin „capacitatea sa de a negocia, de a aduce oamenii împreună, de a-i respecta, de a-i asculta". „Nu am nimic în comun sau nu prea multe în comun cu tezele sau ideologiile Rassemblement national", dar „îi respect" pe cei 11 milioane de francezi care au votat pentru RN, a adăugat el.
Întrebat despre deficitul public abisal, care ar urma să crească la 5,6% din PIB în acest an, premierul a răspuns: "Faţă de această urgenţă, nu îmi refuz o justiţie fiscală mai mare".
Barnier a mai spus că este în favoarea unei „îmbunătăţiri" a controversatei reforme a pensiilor, dar fără a "pune totul în discuţie".
Partizan în 2021 al creşterii vârstei de pensionare la 65 de ani, el a refuzat să spună dacă va reveni asupra majorării acesteia de la 62 la 64 de ani, înscrisă în reforma adoptată cu mare greutate în 2023.
