România are o viteză foarte bună de internet și e pe locul 16 în Europa și pe 25 în lume. Cu toate acestea, țara noastră se află pe locul 27 din 27 de țări europene la capitolul digitalizare. Prezent la Euronews România, în cadrul emisiunii Vocile care contează, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, a explicat motivul.
De ce este România pe ultimul loc în Europa la digitalizare
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: "E un paradox foarte mare. Noi avem astăzi peste 200 de mii de IT-iști de top și pentru faptul că suntem aproape de Universitatea Politehnică din București, care este un partener extraordinar pentru România și pentru dezvoltarea noastră economică și pentru minister și tot ce înseamnă tranziție spre administrația digitală, e paradoxal să avem companii care au plecat din România, IT-iști care au plecat din România și care dau sisteme de calcul avansat și RPA-uri pentru SUA și Guvernul american și alte guverne, dar nu dau pentru România.
Suntem într-o paradigmă și adevărata provocare pe care o avem e ca, în patru-cinci ani cel mult, noi, ca și țară, ca și minister, ca și lideri de reformă, să reușim să facem ceea ce au făcut alte state în 20 de ani. Ceea ce facem noi astăzi a făcut Estonia începând cu 2003, Danemarca începând cu 2003, Polonia din 2005-2006.
Cred că ne-am încurcat noi între noi, în primul rând, pentru că nu vorbim de o problemă legată de resurse. Chiar și în cazul digitalizării ANAF și a Ministerului de Finanțe, se iau decizii la primul nivel, la al doilea nivel, dar de multe ori, te încurci la celelalte nivele, efectiv la oamenii care trebuie să pună în practică acest lucru.
Am întâlnit oameni foarte dedicați și foarte buni și implicați în acest proces de a sta și de a lucra efectiv 12 ore pe zi pentru a găsi soluții prin care, cu ce avem astăzi, să putem să facem ca bazele de date să fie conectate între ele și să observăm anomalii atunci când vorbim de sisteme de fraudă.
Dar am văzut, în același timp, foarte mulți oameni care pun frâne la acest proces, în toate instituțiile din România, de sus până jos. Cine? Angajați ai administrațiilor din România, fie centrale, fie locale, inclusiv în Ministerul meu. Am colegi extraordinari, care muncesc 12 ore pe zi, care, dacă îi suni în weekend, tot timpul sunt prezenți, dar sunt și unii colegi care parcă nu vor să se întâmple această tranziție.
Sunt sigur că sunt foarte mulți oameni care poate se tem de această tranziție. Poate se întreabă: 'dar noi, cei care nu suntem atât de familiarizați cu tehnologia, care nu avem tabletă sau smartphone acasă, ce o să facem, cum ne adaptăm?' Ideea este foarte simplă: nu rămâne nimeni în urmă, vom avea o variantă hibridă de servicii publice, atât la ghișeu, pentru cei care vor să meargă la ghișeu în continuare, cât și online.
Și avantajul foarte mare pentru sistemul online e următorul: vei putea să ai acces la serviciile pe care le oferă statul român nu 6 ore sau 8 ore, cât e deschis un ghișeu, ci 24 de ore. Nu doar în timpul săptămânii, ci și în weekend. Nu doar fizic, în localitatea în care locuiești, ci oriunde în lume."
Aplicația unică a statului român, din 2024
- România are la dispoziție 6 miliarde de euro din PNRR pentru digitalizare.
- Potrivit profilului de țară făcut de UE, doar 28% dintre români au competențe digitale. Media în UE este de 54%.
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării: "Ideea de bază e, pe de o parte, să creăm și competențe digitale, iar aici avem un proiect foarte important la Minister, prin care vom da competențe digitale pentru 2.000 de IMM-uri din România. Pe de altă parte, avem la Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene, într-un proiect comun cu noi, 500 de milioane de euro pentru 5.000 de companii din România, care, începând cu luna ianuarie, vor putea să se digitalizeze și să-și pregătească colegii. Și tot la Minister la noi, avem un proiect de 36 de milioane de euro prin care facem 1.000 de hub-uri digitale în bibliotecile din zona rurală.
Ideea de bază e următoarea: aplicația unică a statului român, care este visul pe care îl am cu mult înainte de a ajunge parlamentar sau ministru. Adică un singur loc în care te loghezi la fel de simplu ca pe o rețea socială și acolo poți să vezi care sunt dările tale către stat, poți să-ți vezi toate documentele tale de identitate, de studii, poți să fii notificat atunci când urmează să-ți expire rovinieta, asigurarea la mașină, permisul.
E o nouă viziune a României referitoare la digitalizarea administrației, care are trei paliere foarte importante, paliere pe care le-am discutat inclusiv cu premierul României și care-și arată toată susținerea. Acum lucrez cu colegii mei la acest subiect, Codul Administrației Digitale.
Ai livrabile tehnice concrete, aplicația unică a statului român în care vei putea să interacționezi cu statul la ora 12 noaptea, din Madrid și ai putea să-ți plătești taxele și vei putea să-ți înnoiești documentele de identitate. Anul viitor vom avea o variantă demo a acestei aplicații, punct unic de acces față de statul român, loc în care vom începe să migrăm toate aceste servicii.
Pe această aplicație, la modul în care le interfațăm noi acum, avem, pe de o parte, modulul de plăți taxe, impozite, pe ghiseul.ro, dar interfațând acolo în plus o vinietă. Doi: SPV, spațiul privat virtual. Trei: documentele de identitate, permis, buletin, permis de conducere, pașaport, permis de port-armă, care, pe lângă faptul că vor putea să fie în format digital, în acest wallet al aplicației, oamenii vor putea să primească notificări. Cu 30 de zile înainte să expire permisul de conducere, vor avea opțiunea să spună că vor să-l înnoiască, vor putea să-și trimită cererea direct din două clickuri, de pe telefon sau de pe tabletă sau de pe laptop și vor merge doar să facă poză. O formulă extrem de simplă.
Începând cu anul viitor, vom migra primele servicii. Astăzi, să vă dau o dată foarte clară, v-aș minți, pentru că avem atât atât de multe paliere de intercalat, avem de făcut foarte multe procese de achiziție publică ce pot să fie contestate și care pot să ne amâne foarte mult termene.
În mod normal, după modul în care am reușit să schimb HG-ul de funcționare a CTE-ului, prin care toate achizițiile publice din IT funcționau pe un normativ din construcții din 2014 și am scos afară vreo trei luni de zile din perioada de derulare a acestor achiziții, estimez că undeva în prima parte a anului viitor, până în mai-iunie, vom avea primele servicii puse în această aplicație."
IT-iștii români livrează produse pentru SUA
Bogdan-Gruia Ivan, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării:"Vă spun încă un lucru foarte important: cloud-ul guvernamental. Acolo este acest spațiu virtual care asigură intreroperabilitatea tuturor acestor baze de date și care asigură și zona de stocare pentru ele.
Acum două luni, după o discuție foarte clară cu premierul României, împreună cu ministrul Finanțelor, i-am luat pe toți colegii mei din Task Force, am căutat cei mai buni specialiști din industrie, din zona privată, care au lucrat alături de noi gratuit, am căutat modelele similare din punct de vedere al arhitecturii bazelor de date din țări asemănătoare României și am găsit Polonia și Slovacia. Am mers acolo, am lucrat împreună cu colegii mei zi și noapte, împreună cu cei din Ministerul de Finanțe, ANAF, Vămi și am identificat, într-un termen cât mai scurt, ce putem să facem cu ce bază de date avem acum.
Chiar astăzi am am trecut prin Guvern două OUG-uri prin care se statuează un nou hub de informații financiare, prin care tot ce înseamnă procesele automatizate ale ANAF, CNIF, tot ce înseamnă e-factură, e-transport, e-sigiliu, vor folosi roboți automați care vor procesa datele dintre bazele de date care până acum erau separate.
De exemplu, în cazul procedurii de antifraudă, nu va mai trebui ca acei inspectori de antifraudă să meargă la nimereală la 100.000 de companii din România, ci vor merge la cele 100 sau 1.000 de companii care, în urma analizei robotizate a informațiilor financiare, observă o anomalie în cazul rambursării unui TVA, sau într-o altă situație. Și vei merge țintit la acele companii care, din greșeală, sau din alte motive, au greșit situația.
Sunt lucruri care se întâmplă de zeci de ani în alte țări. Asta se întâmplă în Polonia, se întâmplă în Mexic, se întâmplă SUA. Fiscul american folosește aceeași tehnologie care este produsă de o companie fondată de un român. Și noi, România, nu putem. Dacă pot să-i spun numele, e vorba de Uipath și de Daniel Dines. Uipath este principalul furnizor pentru Statele Unite. L-am contactat, evident. Va face acești roboți pentru ANAF-ul nostru, în varianta de demo și de test gratis, am lucrat cu ei. Urmează să fie o procedură de achiziție publică. E o procedură pe care o face Ministerul de Finanțe."
