Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a anunțat că situaţia în cadrul PNRR este stabilă şi Guvernul României a fost în măsură să îndeplinească cu succes până în acest moment un număr de 72 de ţinte şi jaloane, ce aduc în conturile României aproximativ 10 miliarde de euro.
Totodată, în curs de realizare alte 79 de ţinte şi jaloane, care vor aduce suplimentar 2,5 miliarde euro, până la finalul acestui an. România a finalizat o nouă etapă a dialogului cu Comisia Europeană privind plata celei de-a doua tranşe de plată din PNRR, în valoare totală netă de 2,81 miliarde de euro, iar cererea de plată vizează 51 de jaloane şi ţinte.
MIPE precizează că, în urma autorizării primei cereri de plată la data de 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat în conturile ţării noastre.
În viziunea reprezentanţilor MIPE, invazia Rusiei în Ucraina a schimbat major perspectivele macro-economice, cu impact direct asupra realizării investiţiilor incluse în PNRR, iar în acest context, "dacă o măsură nu mai poate fi realizată parţial sau în totalitate ca urmare a unor circumstanţe obiective, modificarea acesteia s-ar putea realiza în baza art. 21 din Regulamentului (UE) 2021/241 privind MRR".
"Un stat-membru are posibilitatea să transmită o cerere motivată de modificare a planului de redresare şi rezilienţă în perioada de implementare, în cazul în care circumstanţe obiective justifică o astfel de acţiune. În cazul în care Comisia consideră că motivele invocate de statul membru sunt justificate, aceasta poate să evalueze noul plan de redresare şi rezilienţă în termen de două luni.
Statul membru în cauză şi Comisia poate stabili de comun acord să prelungească acest termen cu o perioadă rezonabilă, dacă este necesar. Ulterior, Consiliul trebuie să aprobe evaluarea noului plan de redresare şi rezilienţă prin intermediul unei decizii de punere în aplicare bazate pe o propunere a Comisiei pe care ar trebui să încerce să o adopte în termen de patru săptămâni de la adoptarea propunerii", notează ministerul de resort.
Instituţia arată că "întrucât a reuşit redresarea economiei şi creştere în 2021 faţă de 2020, Guvernul este în situaţia de a propune diminuarea alocării cu 2,1 miliarde euro" şi, astfel, "nu se pierde din suma pe care trebuie să o primim din PNRR pentru că nu s-au îndeplinit reforme sau nu s-au realizat investiţii".
Introducerea capitolului REPowerEU
În ceea ce priveşte REPowerEU, programul aduce României o finanţare nouă de 1.440.391.220 de euro, din care 1.397.228.597 euro - alocare RePowerEU, şi 43.162.623 de euro - rezerva de ajustare la Brexit pentru investiţii strategice în domeniul-cheie al siguranţei energetice, care să permită crearea unor ecosisteme de producţie şi stocare a energiei curate (hidroenergie, fotovoltaice).
"Conform regulamentului (UE) 2023/435 de modificare a Regulamentului (UE) 2021/241 în ceea ce priveşte capitolele privind RepowerEU, capitolele privind REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale statelor membre trebuie să prezinte reforme şi investiţii. Noul regulament prevede obligaţia ca, în momentul transmiterii noului capitol, statele membre să prezinte şi rezumatul procesului de consultare publică, încurajând-le să asigure un cadru cât mai larg de consultare cu participarea tuturor partenerilor sociali cu expertiză relevantă în raport cu obiectivele REPowerEU.
Astfel, în concordanţă cu cadrul normativ naţional privind transparenţa decizională în administraţia publică, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a lansat, în perioada 17 - 26 martie 2023, procesul de consultare publică pentru transmiterea de propuneri de reforme şi investiţii pentru noul capitol REPowerEU de către actorii interesaţi. Organizaţiile şi persoanele fizice interesate au avut la dispoziţie un formular electronic, standardizat şi simplificat, prin intermediul căruia au transmis propuneri de reforme şi investiţii", se arată în comunicatul de presă.
Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a organizat în data de 24 martie o sesiune publică cu participarea reprezentanţilor structurilor asociative, autorităţilor locale şi regionale, societăţii civile, organizaţiilor cu expertiză relevantă în domeniu, precum şi actorilor intersaţi din sectorul agricol.
Pachet de reforme și investiții pentru sprijinirea accelerării tranziției Europei la o energie curată
Ca urmare a procesului de consultare, MIPE propune un pachet de reforme şi investiţii care ţine cont de atât de măsurile identificate în cadrul grupurilor de lucru, cât şi de propunerile formulate în procesul de consultare publică. Setul de măsuri propuse consolida rezilienţa sistemului energetic naţional cu impact pozitiv în sprijinirea accelerării tranziţiei Europei la o energie curată.
Printre iniţiativele propuse în urma acestor consultări se află: acordarea de vouchere pentru stimularea instalării panourilor fotovoltaice şi a sistemelor de stocare a energiei aferente pentru clădirile rezidenţiale aparţinând persoanelor fizice; crearea cadrului legal pentru utilizarea terenurilor neproductive/degradate proprietatea statului/UAT în scopul producţiei de energie verde, inclusiv crearea registrului unic naţional al terenurilor neproductive, îmbunătăţirea cadrului legislativ pentru prosumatori şi comunităţi energetice şi sate autonome energetic; revizuire cadrului legislativ în vederea acomodării măsurilor necesare pentru implementarea investiţiilor offshore care permit producerea de energie din sursă regenerabilă - eolian.
Schimbări în baza circumstanţelor obiective
MIPE a solicitat coordonatorilor de reforme şi investiţii (CRI) să identifice în cadrul componentelor gestionate măsurile, respectiv jaloane şi ţinte care nu mai pot fi îndeplinite ca urmare a unor circumstanţe obiective şi să furnizeze, după caz, justificările necesare. Astfel, din analiza răspunsurilor primite, ajustarea planului din perspectiva circumstanţelor obiective va urmări următoarele direcţii: modificări de substanţă a unor măsuri incluse în PNRR; diminuarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor şi jaloanelor cu menţinerea alocării financiare pentru investiţie, în urma creşterii preţurilor şi/sau întreruperii lanţurilor de aprovizionare; modificarea termenelor de realizare a ţintelor şi jaloanelor ca urmare a întârzierilor înregistrate în termenele de livrare sau în procesul desfăşurării licitaţiilor (ex: contestaţii).
Conform instituţiei, ca urmare a propunerilor transmise de CR/I sunt afectate aproximativ 11 componente (C1, C2, C3, C4, C6, C7, C8, C11, C13, C14, C15). Propunerile vizează fie modificarea indicatorilor cantitativi aferenţi ţintelor, fie solicitarea de fonduri suplimentare pentru a acoperi necesarul de finanţare ca urmare a creşterii preţurilor.
În acelaşi timp, există componente în cadrul cărora coordonatorii de reforme şi investiţii nu au solicitat diminuarea indicatorilor sau suplimentarea bugetului, specificând că măsurile se vor realiza în alocarea financiară iniţială.
În cazul componentei C8. Reforme fiscale şi reforma pensiilor - R6.Reforma sistemului public de pensii, se propune înlocuirea descrierii din CID prin eliminarea procentului de 9,4% din PIB şi înlocuirea cu includerea unei reguli de indexare care să fie în conformitate cu obiectivele de stabilitate financiară a cheltuielilor cu pensiile, ca procent din PIB.
De asemenea, pe C4. Transport sustenabil - I4. Dezvoltarea reţelei de transport cu metroul în Municipiile Bucureşti şi Cluj-Napoca se doreşte înlocuirea liniei de Metrou 4 (M4 Bucureşti: secţiunea Gara de Nord - Filaret (6 staţii), lungime 5,2 km) cu linia de Metrou 6 (M6 Bucureşti: secţiunea 1 Mai - Tokyo (6 staţii), lungime 6,6 km).
Ministerul de resort subliniază că nu este exclusă posibilitatea ca şi alte propuneri să facă obiectul discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei, dacă aceste vor fi formulate de către ministerele de linie.
