Moscova trebuie să înceapă o ofensivă asupra Kievului şi a altor oraşe mari din Ucraina ca răspuns la incursiunea forţelor ucrainene în regiunea Kursk, a declarat joi vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, citat de The Moscow Times.
"Din acest moment, operaţiunea militară specială (aşa cum numeşte Moscova războiul în Ucraina) trebuie să dobândească un caracter deschis extrateritorial. Se poate şi putem înainta pe pământurile Ucrainei încă existente. Până la Odesa, Harkov, la Dnepropetrovsk, Nikolaev, Kiev şi mai departe", a scris Medvedev pe contul său de Telegram.
Vicepreşedintele Consiliului de Securitate sugerase şi mai înainte dorinţa autorităţilor ruse de a ocupa marile oraşe din Ucraina. La sfârşitul anului trecut, el a numit Kiev, Odesa, Harkov, Nipru şi Nikolaev drept "oraşe ruseşti ocupate temporar".
Medvedev spune că Rusia va pune capăt războiului când va captura Kievul
Totodată, Medvedev a admis că Rusia va pune capăt războiului împotriva Ucrainei atunci când va captura Kievul. "Dacă nu acum, atunci după ceva timp, poate într-o altă fază a dezvoltării acestui conflict", a afirmat el, aminteşte The Moscow Times.
Comentând incursiunea ucraineană în regiunea Kursk, Medvedev a declarat că operaţiunea Moscovei nu ar mai trebui să urmărească doar securizarea teritoriilor pe care Moscova le consideră ale sale şi că Rusia va înceta să înainteze doar atunci când va considera că este benefic să facă acest lucru.
El i-a numit din nou pe ucraineni "nazişti" şi "terorişti", iar pe aliaţii lor britanici, "nemernicii de englezi", şi susţine că resursele forţelor armate ucrainene sunt pe cale de a se epuiza.
În regiunea Kursk, scena unei incursiuni terestre ucrainene începând de marţi, sistemele de apărare antiaeriană au doborât şase drone şi 12 rachete (ucrainene), a declarat joi Aleksei Smirnov, guvernatorul interimar al regiunii de la frontiera rusă cu Ucraina, potrivit EFE.
"Noaptea trecută şi în cursul dimineţii, forţele de apărare antiaeriană au doborât şase drone ucrainene şi alte cinci rachete deasupra regiunii Kursk", a scris guvernatorul pe Telegram, după ce anterior raportase doborârea a şapte rachete.
Cu o zi în urmă, Smirnov a decretat stare de urgenţă în regiune pentru a "atenua consecinţele incursiunii forţelor inamice".
Autorităţile locale au raportat că, de la începutul incursiunii, câteva mii de persoane au părăsit regiunea şi mai mult de 600 au fost găzduite în adăposturi.
În urma atacurilor, cinci civili au fost ucişi şi alţi 31 au fost răniţi, potrivit celor mai recente date ale Ministerului rus al Sănătăţii, imposibil de verificat pentru moment din surse independente.
Şeful Statului Major al forţelor armate ruse, Valeri Gherasimov, a estimat miercuri la 1.000 numărul efectivele ucrainene implicate în incursiunea în districtul Sudja (din regiunea Kursk), un avans care, potrivit lui, "a fost oprit".
"Operaţiunea se va încheia cu înfrângerea zdrobitoare a inamicului", a promis şeful armatei la o întâlnire cu preşedintele rus Vladimir Putin, care "a calificat drept o provocare pe scară largă" cea mai mare incursiune ucraineană pe teritoriul rus de la începutul războiului.
În mesajul său pe Telegram, Medvedev, fost preşedinte rus (între 2008 şi 2012), a cerut ca promisiunea lui Gherasimov să fie îndeplinită.
"Este vorba să tragem o lecţie importantă din ceea ce s-a întâmplat şi să îndeplinim ceea ce şeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, i-a promis comandantului suprem al armatei: să zdrobim şi să distrugem inamicul fără milă", a scris Medvedev pe contul său de Telegram.
Incursiunea ucraineană de la Kursk
La 6 august, potrivit The Moscow Times, trupe (regulate) ucrainene, însoţite de vehicule blindate şi alte echipamente grele, au forţat graniţa rusă dinspre regiunea ucraineană Sumî şi au intrat pe teritoriul regiunii ruse Kursk şi într-un interval scurt de timp au preluat sub controlul 11 sate, avansând circa 10 km în adâncimea teritoriului rus, conform canalelor Telegram ruse.
Lupte s-au dat în jurul oraşului Sudja, ultimul punct operaţional de transbordare a gazelor naturale ruseşti către Europa prin Ucraina. Gazoductul Urengoi - Pomarî - Ujgorod a pompat aproximativ 14,65 miliarde de metri cubi de gaz în 2023, aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa. La 60 km de aici se află centrală nucleară Kursk. Între timp, Sudja s-a trezit într-o încercuire operaţională, zeci de militari ruşi fiind luaţi prizonieri de către ucraineni.
Kievul pare să fi adoptat o strategie a tăcerii stricte şi nu a făcut niciun comentariu cu privire la incursiunea trupelor sale.
Nici preşedintele Volodimir Zelenski nu a făcut nicio referire la atac în discursul său video de miercuri seară, îndemnând în acelaşi timp soldaţii Kievului să continue şi să slăbească forţele ruse. "Este important să continuăm să distrugem inamicul cât mai eficient şi constant posibil, pentru a ajuta la apărarea ţării noastre", a declarat Zelenski.
