Reindustrializare, infrastructură, românii din Diaspora, educație și sănătate. Sunt teme din proiectul de țară a lui Marcel Ciolacu. Nimic însă despre lupta împotriva corupției sau despre statul de drept, deși aceste teme i-au ajutat pe alți candidați să ajungă la Cotroceni. Liderul PSD a preferat să meargă mai degrabă pe o strategie diferită, în antiteză cu cea a foștilor șefi de stat.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale: „Povestea mea este o poveste simplă. Este, de fapt, povestea unei între generații. O generație care și-a lăsat copilăria și adolescența undeva în comunist și care și-a început cu adevărat viața după revoluție într-o lume nouă. Sunt rezultatul acestor experiențe contradictorii. Prudent, dar dornic de schimbării, sceptic, dar păstrând întotdeauna idealismul tinereții.”
De pe ecran, un Marcel Ciolacu întinerit prin tehnologia AI, dă asigurări asistenței formată din politicieni, antreprenori, sportivi, sindicaliști, patronate și oameni de cultură, că au de ce să-l sprijine pentru Palatul Cotroceni. Este lansarea proiectului de țară a prezidențiabilului PSD. Iar acesta a ales să vină cu un discurs centrat pe ideea de dezvoltare economică și de nevoia de echipă, cu aluzii la prestația actualului șef de stat, Klaus Iohannis.
Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale: „Visul meu să construim o țară unde președintele ascultă și protejează cetățenii unde președintele nu îi învrăjbește pe unii împotriva altora. Îmi propun parteneriat real între președinte și Guvern pentru a întări economia. Am pregătit acest plan pentru România. Un set de priorități naționale cu cinci obiective fundamentale: creșterea veniturilor și a puterii de cumpărare, reindustrializarea țării, finalizarea autostrăzilor, șanse egale la educație și sănătate, respect pentru românii din Diaspora.”
Prezidențiabilul PSD nu a făcut nicio referire la adresa statului de drept și la lupta împotriva corupției, două teme care au fost și încă sunt de actualitate pentru populație. Și care au trimis mai mulți președinți la Cotroceni în duelurile electorale din anii trecuți. În schimb, protejarea tinerilor, aducerea înapoi în țară a românilor și combaterea consumului de droguri au figurat la loc de cinste. Nu toți interlocutorii s-au arătat impresionați. Printre efuziuni de susținere, câțiva au preferat să taxeze măsurile luate de guvern. Sau lipsa lor.
Lupta anticorupție: cheia succesului pentru Cotroceni în trecut
Campaniile electorale pentru președinția României au fost adesea dominate de tema luptei anticorupție, contribuind decisiv la câștigarea alegerilor. În 2004, Traian Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase, iar în 2009, același Băsescu a câștigat împotriva lui Mircea Geoană, promovând mesaje anticorupție. În 2014, Klaus Iohannis l-a învins pe Victor Ponta, susținând, de asemenea, o agendă fermă împotriva corupției.
Iulian-Liviu Simion, președintele Patronatului Societăților din Construcții: „Anul trecut au fost eliminate jumătate din facilitățile acordate constructorilor mai devreme cu cinci ani față de acum, de cum era stabilit prin lege, se dorește eliminarea lor totală în anul următor. Rămânem la părerea că efectul negativ este mult mai mare decât cel pozitiv.”
Alex Găvan, alpinist: „Succesul unei guvernări, al unui mandat se măsoară prin numărul de reforme duse la bun sfârșit. În România avem nevoie și de o reformă a conștiinței privind mediul. Dacă acum nu realizăm această reformă, viitorul nu va impune oricum la un cost de sănătate economic, ecologic și etic.”
Radu Lăzăroiu, om de afaceri: „Creșterea TVA-ului la alimente ne-ar influența, ne-ar impacta implementare problematică în domeniul industriei noastre, a sistemului returo-bâlbâielile în domeniu digitalizării de la Ministerul de Finanțe. E-minus, nu știu, așa e pus, e minus. Parcă n-ar mai trebui să fie, ce vine după aia.”
Dragoș Damian, director fabrica de medicamente: „Am adus și un medicament fabricat joi de mâini românești în fabrica din Cluj-Napoca. E un medicament fără rețetă. Se ia când ai palpitații, domnule prim-ministru și vă recomand tuturor să luați acest medicament.”
Marcel Ciolacu nu este singurul care încearcă să convingă românii să-i acorde votul la finele lunii noiembrie. Mulți din ceilalți 13 contracandidați la prezidențiale, inclusiv partenerul încă de guvernare al acestui, liberalul Nicolae Ciucă, vor veni în perioada imediat următoare cu propriile lor oferte și proiecte de țară.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România. Pentru prima oară, toate cele patru rânduri de alegeri au picat în același an. Alegerile locale și europarlamentare au avut deja loc, pe data de 9 iunie. Când sunt organizate alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale?
9 iunie 2024- alegeri locale și alegeri europarlamentare;- 24 noiembrie 2024 - alegeri prezidențiale, primul tur
- 1 decembrie 2024 - alegeri parlamentare;
- 8 decembrie 2024 -alegeri prezidențiale, al doilea tur.
