Din 11 noiembrie, românii vor avea de respectat noi plafoane, când vine vorba de sumele cash. De exemplu, o companie care are de făcut o plată nu va putea depăși valoarea de 1.000 de lei în numerar. Iar dacă face cumpărături la un magazin de tip cash&carry, cel mult 2.000 de lei.
Măsura, menită să reducă evaziunea fiscală, nu face decât să le creeze probleme comercianților, atrage atenția Consiliul IMM-urilor. Mai mult, nu va produce niciun efect, într-o țară în care oamenii nu au cultura plăților cu cardul, spun experții.
Limitarea plăților cash, introdusă prin pachetul de măsuri fiscal-bugetare, prevede noi plafoane atât pentru persoanele fizice, cât și pentru companii.
Conform pachetului, vor putea fi făcute plați de cel mult 10 mii de lei pe zi, între persoanele fizice, începând de la 1 noiembrie și, de asemenea, vor fi plafonate încasările efectuate de magazinele de tip cash&carry la 2.000 de lei de persoană pentru fiecare tranzacție.
În cazul altor plăți făcute de persoanele juridice, limita este de 1.000 de lei de persoană
Sunt reguli care le vor da bătăi de cap mai ales micilor comercianți, care până la schimbarea legii obișnuiau să își refacă stocurile de marfă seara, cu banii încasați peste zi de la cumpărători, spun reprezentanții mediului de afaceri. În noile condiții, însă, patronii vor rămâne cu mai mult numerar, care ar trebui depus la bancă, așa cum spune legea. În zonele izolate, fără agenții bancare, situația pare fără soluție.
Florin Jianu, președintele CNIPMMR: Va afecta atât companiile mici, cât și companiile mari, cât și cetățenii, pentru că e o scădere bruscă de la 10.000 lei la 1.000 lei, la 2.000 lei, depinde de tipul de tranzacție. Noi am cerut niște praguri intermediare și am cerut o perioadă de timp de acomodare mai lungă.
Indiferent de limitele introduse, măsura nu va avea efect, într-o țară în care oamenii obișnuiesc să își scoată banii de pe card în ziua de salariu, sunt de părere experții.
Christian Năsulea, profesor de economie mondială: Nu este nevoie de această limitare, ea nu rezolvă nimic. La noi în țară vorbim de 40%, dacă nu chiar mai mult din populație, care nu lucrează de fapt cu carduri. Și atunci e o idee care pur și simplu nu-și are locul.
Totuși, în teorie, limitarea plăților cu numerar poate reduce evaziunea. Este și motivul pentru care măsura a fost introdusă în lege.
Adrian Vasilescu, consilier de strategie la BNR: România are cel mai mic nivel de venituri în PIB, 26%, cel mai mic din Uniunea Europeană. Asta din cauză că suntem și primii din Uniunea Europeană la evaziunea fiscală. Legea asta este o lege anti-evaziune fiscală.
Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România: În momentul în care plățile se fac prin sistemul financiar, ANAF-ul are acces la aceste plăți, deci le poate vedea. Mai mult, ANAF-ul vede salariile plătite și de asemenea vede situațiile financiare ale companiilor și punând toate aceste informații laolaltă, poate primi indicii unde să meargă în control.
Cei care nu respectă regulile legate de numerar riscă amenzi de 25% din suma ce depășește plafonul.
