În cadrul Congresului Alianței Liberalilor și Democraților pentru Europa, desfășurat la Dublin, liderii formațiunii au propus să solicite grupului Renew din Parlamentul European sprijinul pentru a declanșa moțiune de cenzură, dacă Executivul european virează Poloniei banii din PNRR, fără ca Varșovia să îndeplinească întocmai condițiile statului de drept.
BREAKING. In its Congress, @ALDEParty has just agreed to ask our parliamentary group @RenewEurop to promote a Motion of Censure of the European Commission if it disburses cash to Poland under RRF without ECJ conditions being met. A Censure would force the Commission to resign. pic.twitter.com/grVDujlGiO
— Luis Garicano 🇪🇺🇺🇦 (@lugaricano) June 4, 2022
Potrivit articolului 17 din Tratatul Uniunii Europene, Comisia depune mandatul în urma votului a două treimi din legislativul european. Dacă ajung la consens, celor două formațiuni le trebuie și sprijinul altor grupuri politice din Parlamentul European, pentru a putea strânge numărul de voturi necesare dizolvării Executivului de la Bruxelles.
Din cei 705 eurodeputați, 470 ar trebui să voteze în sprijinul acestei propuneri, pentru a dizolva Comisia.
Pe 1 iunie, Comisia Europeană a anunțat că susține PNRR-ul Varșoviei, în valoare de 35,4 miliarde euro. Însă au existat și comisari care și-au exprimat dezacordul cu privire la finanțarea acestuia. Printre aceștia se numără Frans Timmermans, Margarethe Vestager, Ylva Johansson, Vera Jourova și Didier Reynders. Aceștia au subliniat că Polonia nu poate primi banii UE decât dacă rezolvă problema statului de drept. Polonia a făcut deja un prim pas în acest sens și a desființat la finele lunii mai controversata cameră disciplinară a Curții Supreme, care putea sancționa și demite arbitrar magistrații polonezi pe spețe disciplinare, însă mai are multe de schimbat.
Comisia a mai cerut Poloniei să permită magistraților afectați de hotărârile camerei disciplinare accesarea unor căi de recurs. Totodată, Executivul european a cerut schimbarea regimului disciplinar al judecătorilor, pentru ca aceștia să nu mai fie trași la răspundere pentru hotărârile date.
Contextul politic precar din Polonia este însă umbrit de situația războiului din Ucraina și rolul special pe care îl joacă Varșovia în ajutorarea refugiaților ucraineni.
Alin Orgoan, specialist în dreptul Uniunii Europene și expert afiliat Europuls, a explicat pentru Euronews România propunerea liderilor ALDE de inițiere a unei moțiuni de cenzură și posibilitatea ca aceasta să se materializeze.
“Comisia este votată de Parlamentul European, are monopolul inițiativelor legislative la nivel european și membrii ei sunt votați de către Parlamentul Uniunii Europene la propunerea Consiliului Uniunii Europene, așadar, Comisia este responsabilă în fața Parlamentului.
Atunci când există suspiciuni de nerespectare a mandatului, există prevederi în Tratatele UE (art. 17 din TUE și 234 din TFUE), prin care se dă posibilitatea inițierii unei moțiuni de cenzură, exact ca în dreptul național, când Legislativul consideră că Executivul nu își mai îndeplinește sarcinile.
În această situație, liderii ALDE au propus în cadrul propriului Congres să ceară sprijinul grupului politic Renew Europe din Parlamentul European, respectiv al eurodeputaților Renew, pentru declanșarea unei moțiuni. Însă declanșarea este simplă, se poate realiza cu o zecime din cifra eurodeputaților.
Pentru ca moțiunea să treacă, este nevoie ca două treimi din membrii PE să ajungă la un acord prin vot”, a subliniat specialistul.
În acest moment, ALDE și Renew Europe au nevoie de sprijinul eurodeputaților PPE (Partidul Popularilor Europeni), al S&D (Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților) și chiar al Verzilor, pentru a atinge majoritatea la vot, dacă hotărăsc împreună să declanșeze moțiunea.
Sancționarea Poloniei, un subiect tabu
”Tema este importantă pe agenda UE, opinia publică ar putea să exercite presiuni. Pe de altă parte, este un subiect tabu și generează emoție să vorbești acum despre sancționarea Poloniei, în contextul războiului din Ucraina. Varșovia a primit cel mai mare număr de refugiați și oferă ajutor autorităților de la Kiev în aceste momente.
Este o disonanță care apare chiar și la nivelul UE între decidenți. Este dificilă luarea unei decizii cu fermitate, pentru a sancționa Polonia. Dar, pe de altă parte, respectarea statului de drept rămâne o problemă, în ceea ce privește regimul de la Varșovia.
Situația este similară și în Ungaria. Dacă Polonia încearcă să revină asupra derapajelor, Budapesta continuă să sfideze valorile Uniunii. Însă optimismul este oricum redus, în privința restaurării independenței judiciare”, a mai completat Alin Orgoan.
Popularii Europeni probabil nu vor susține inițiativa ALDE
“În orice caz, celorlalte grupuri din PE le va fi dificil să justifice explicit motivul pentru care nu ar susține o astfel de inițiativă. Verzii cu siguranță ar susține moțiunea. Renew s-a poziționat vădit pentru statul de drept și apărarea independenței justiției. Există posibilitatea ca și S&D să o susțină, ținând cont de vehemența lui Frans Timmermans, dar Popularii Europeni probabil nu o vor face. Ursula von der Leyen aparține grupului PPE și Roberta Metsola la fel.
Cu siguranță, de partea aceea a spectrului politic european, criza generată de război va fi un argument suficient de puternic pentru a ignora voit situația din Polonia. Dar, într-o notă pozitivă, și perspectiva alegerilor din 2023 din Polonia poate pune presiune pe politicienii de la Varșovia pentru a-și revizui politicile”, a mai adăugat expertul.
Nicio moțiune de cenzură nu a trecut vreodată în istoria Parlamentului European. De altfel, în 1999 a demisionat prima și singura Comisie - Comisia Santer - care s-a autodizolvat înainte ca Parlamentul să ajungă la urne.
“Instituțional vorbind, dincolo de probabilitățile de reușită ale unei moțiuni, aceasta este o procedură politică ce atrage atenția la respectarea echilibrului instituțional și la rolul Parlamentului European în a veghea acțiunile Comisiei în raport cu mandatul acordat”, a conchis Alin Orgoan.
