Angajații care dezvăluie informații despre neregulile din sistem vor putea să raporteze anonim. Legea privind avertizorii de integritate a trecut de Parlament și merge la promulgare. E un jalon important din PNRR, fără de care România nu poate cere a 2-a tranșă de bani în valoare de 2,8 miliarde de euro. Societatea civilă este de părere că forma susținută astăzi de coaliția PNL-PSD arată că Parlamentul nu dorește cu adevărat protecția avertizorilor.
Inginerul Ovidiu Ianculescu a ales să vorbească public în urmă cu doi ani despre o serie de nereguli grave la Sistemul de Gospodărire a Apelor Mureș, iar dezvăluirile sale au avut consecințe pe măsură.
Ovidiu Ianculescu, avertizor de integritate: Imediat după apariția materialului de la Recorder, toată organizația locală de partid de aici, din Târgu Mureș, a început să mă masacreze în media și să aibă acces la tot dosarul meu de personal, acte, documente din instituții. Am plângeri penale, de două am aflat. Mă caută toată ziua, sunt convins că așa o să fie de acum încolo.
Ovidiu Ianculescu este între cei care au ales să își asume urmările unei dezvăluiri publice, însă în sprijinul celor care nu vor să se expună la aceste riscuri, dar vor, totuși, să vorbească despre neregulile din sistem vine o directivă europeană din 2019. Aceasta a fost transpusă și în legislația din România printr-o lege cu un parcurs sinuos.
După ce președintele Klaus Iohannis a remarcat că legea adoptată în vară nu permite raportările anonime a trimis-o la reexaminare în Parlament. Senatul, prima cameră sesizată, a făcut modificări minore, ceea ce tot nu oferea protecție suficientă celor care fac dezvăluiri. Deputații au permis raportarea anonimă, însă plângerile avertizorilor de integritate vor fi examinate doar dacă conțin indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.
Stelian Ion, fost ministru al Justiției: S-a reparat partea referitoare la avertizorii anonimi, dar s-a introdus o neclaritate în text și un element care poate restrânge sfera de aplicare a acestei legi. S-a introdus sintagma “indicii temeinice”, așadar nu este suficient ca cei care fac anumite sesizări să comunice anumite informații, care pot fi adevărate sau false, dar trebuie să fie și indicii temeinice, ori chestiunea asta e în realitate un instrument la îndemâna celor care vor să respingă de pe scaun, să claseze de pe scaun.
Comisia Europeană ceruse ca raportările anonime să fie examinate dacă ar conține “informații suficiente”, formulare pe care deputații juriști au decis să nu o folosească.
Ioan Cupșa, deputat PNL: Deci, încă o dată, subliniez, textele sunt aproape identice. Este firesc cum l-am pus în pagină.
ONG-urile care au monitorizat evoluția acestei legi sunt de părere că PSD și PNL au arătat, încă o dată, că nu doresc o protecție reală a avertizorilor de integritate.
Liana Ganea, reprezentant ActiveWatch: Va asigura niște minime garanții de protecție a avertizorului de integritate. Ce ne-a arătat acest proces al adoptării legii privind protecția avertizorilor de integritate este că există în partide oameni care se tem de avertizarea de integritate.
Odată cu această lege, România poate trimite Comisiei Europene cea de-a doua cerere de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență. Înainte ca Executivul european să vireze acești bani în conturile Guvernului, experții Comisiei vor verifica dacă fiecare jalon este îndeplinit într-adevăr în sensul asumat de țara noastră. Rămâne de văzut dacă Executivul european va considera potrivite modificările din Parlament aduse legii avertizorilor de integritate.
